Sondaj de opinie în comunitatea maghiară: frica de consecințele economice depășește substanțial îngrijorările privind sănătatea, iar percepția privind relațiile inter-etnice este la un nivel extrem de scăzut

Luni, 29 iunie 2020, s-a lansat rezultatul unui sondaj de opinie realizat de SoDiSo Research prin care s-a măsurat percepția maghiarilor din România cu privire la realitățile sociale în vreme de pandemie COVID-19. Din studiu rezultă următoarele concluzii principale:

Ca urmare a efectelor medicale relativ reduse ale epidemiei, respectiv a efectelor economice negative ale acesteia, există un grad ridicat de nesiguranță, neîncredere, dezamăgire, frustrare în rândul maghiarilor din Transilvania:

• frica de consecințele economice depășește substanțial îngrijorările privind sănătatea.
• opinia despre epidemie polarizează: pentru unii înseamnă un risc de sănătate, pentru alții un risc economic, iar alții consideră că totul este o invenție.
• este foarte ridicat numărul respondenților nemulțumiți de măsurile adoptate de guvern, atât pe planul protecției sănătății, cât și pe plan economic.
• starea de spirit publică este extrem de pesimistă, maghiarii din Transilvania nu au fost atât de pesimiști în ultimul deceniu.
• relațiile interetnice dintre români și maghiari sunt la un minim, la nivelul de cel mai jos.

1. Percepția asupra epidemiei

Gradul de atingere, de conexiune directă cu epidemia rămâne extrem de redusă, doar 3% din respondenți au raportat că a ei personal, un membru de familie sau cunoscuți ar fi contactat COVID-19.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Frica de a contacta COVID-19 a scăzut ușor raportat la luna aprilie, de la 22% la 16%, iar 73% consideră improbabilă contactarea virusului, 11% nu au răspuns.

În privința evoluției epidemiei, 32% din respondenți consideră că va urma o perioadă mai lungă în care vom trăi cu virusul, până la producerea unui vaccin. Este semnificativ și procentul celor care se îndoiesc de existența epidemiei, a virusului, 29% din respondenți considerând că nu există epidemiei, și că totul este o invenție.

2. Situația economică

Efectele negative ale epidemiei asupra economiei s-au mai atenuat, 80% din cei cu ocupație în luna februarie, au început să muncească din nou în luna mai, ceea ce este un progres semnificativ raportat la procentul 63% măsurat în luna aprilie. 10% din cei intervievați au fost șomeri sau în concediu forțat în luna mai, rămâne însă foarte ridicat procentul celor care consideră că situația lor financiară se va înrăutății: 61% în luna mai, raportat la 65% în luna aprilie). Acest rezultat denotă că temerile, fricile economice le depășesc pe cele de sănătate.

3. Percepția / judecarea măsurilor guvernamentale

Marea majoritate a respondenților este nemulțumită de măsurile adoptate de guvern. 71% sunt nemulțumiți de măsurile adoptate de guvern în gestionarea protecției sănătății și 82% sunt nemulțumiți de măsurile economice. Acest rezultat este interesant, pentru că în măsurarea din luna aprilie, realizată cu aceeași metodologie, 68% din respondenți au fost de acord cu măsurile guvernului și 81% au sprijinit restricțiile.

Schimbarea radicală a evaluării / a percepție poate fi rezultatul a mai mulți factori, în primul rând efectele asupra sănătății în România au fost reduse (ca și în alte state din Centrul și Estul Europei). Odată cu trecerea amenințării, a scăzut acceptarea restricțiilor de circulație și a scăzut semnificativ frustrarea față de aceste limitări. Măsurile autorităților apar acum ca fiind exagerate și nefundamentate. Asistăm la paradoxul măsurilor eficiente: retroactiv, limitările eficiente pentru prevenirea răspândirii virusului par acum inutile.

De asemenea, activitatea și comunicarea Guvernului apar în multe situații ca fiind haotice și contradictorii, fapt ce a fost întărit de reizbucnirea luptelor politice, odată cu  îmbunătățirea evoluției epidemiei.

Dinamica viitoare a epidemiei poate să rescrie percepția măsurată în perioada în care s-au îmbunătățit datele privind efectele epidemiei asupra sănătății.

4. Starea de spirit și problemele cetățenilor

Starea de spirit este extrem de pesimistă, probabil maghiarii din Transilvania nu au fost atât de pesimiști în ultimul deceniu. Doar 4% din respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție bună, 83% consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, 13% sunt nehotărâți. 50% din respondenți sunt nemulțumiți de condițiile de viață, 30% consideră că vor trăi mai prost, 12% mai bine. Majoritatea relativă a respondenților nu se așteaptă la o schimbare în privința condițiilor de viață.

46% din respondenți consideră corupția ca fiind cea mai mare problemă a României, acest subiect fiind urmat probleme economice, cum ar fi: creșterea prețurilor, de nivelul de trai – cheltuieli zilnice, șomajul și situația pensionarilor. 21% menționează sănătatea și securitatea socială ca fiind o problemă, și 13% sistemul de educație.

5. Relațiile interetnice

60% dintre respondenți consideră că relația dintre românii și maghiarii din România este una conflictuală, și doar 13% apreciază că există o colaborare între cele două comunități. 20% consideră că există un dezinteres reciproc în privința acestei relații.

Relațiile interetnice dintre românii și maghiarii din România se află la un minim.

Sondajul a fost realizat în perioada 5-17 iunie 2020, pe sistem CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), pe chestionarul completat de 3068 de persoane, maghiari din Transilvania, Ținutul Secuiesc, Banat și diasporă. Coordonator studiului este sociologul Barna Gergő.

Foto: Pixabay