Soldații lui Napoleon care au murit în timpul retragerii din Rusia au suferit de boli neașteptate, potrivit unui studiu

Când Napoleon a ordonat armatei sale să se retragă din Rusia în octombrie 1812, a urmat un dezastru. Înfometați, înghețați, epuizați și chinuiți de boli, aproximativ 300.000 de soldați au murit, potrivit The Guardian.

Cercetătorii afirmă acum că au identificat două boli neașteptate în rândul soldaților care au murit în timpul retragerii – febra paratifoidă și febra recurentă – care oferă noi perspective asupra situației lor dificile.

„Cred că principalul motiv pentru care [retragerea] a fost un eșec atât de mare a fost frigul, foamea și așa mai departe. Cu sau fără boli infecțioase, ar fi murit oricum în număr mare”, a declarat Nicolás Rascovan, șeful unității de paleogenomică microbiană de la Institutul Pasteur și autor al studiului. „Dar cred că ceea ce schimbă acest lucru este o parte din cunoștințele noastre despre toate bolile infecțioase.”

În revista Current Biology, Rascovan și colegii săi descriu modul în care analizele anterioare ale ADN-ului soldaților îngropați în același mormânt comun din Vilnius, Lituania, au revelat dovezi ale prezenței tifosului și febrei tranșeei.

Cu toate acestea, acea lucrare s-a bazat pe o tehnică foarte sensibilă, care a implicat screeningul probelor pentru anumite agenți patogeni.

Astfel, echipa lui Rascovan a putut căuta fragmente de ADN care se potriveau cu oricare dintre cele 185 de bacterii cunoscute ca fiind cauzatoare de boli la om.

Rezultatele, bazate pe ADN-ul din dinții a 13 soldați care nu fuseseră studiați anterior, au relevat că un soldat fusese infectat cu bacteria Borrelia recurrentis, transmisă de păduchi, care provoacă febră recurentă, iar alți patru fuseseră infectați cu un tip de bacterie Salmonella enterica, care provoacă febră paratifoidă, o boală răspândită prin alimente sau apă contaminate.

Cercetătorii spun că descoperirile se potrivesc cu descrierile istorice ale simptomelor resimțite de soldații din Grand Armée a lui Napoleon, precum febra și diareea.

Spre deosebire de studiile anterioare, însă, echipa nu a găsit urme ale bacteriilor care provoacă tifosul sau febra tranșeelor. Deși Rascovan a remarcat că este posibil ca acești soldați să nu fi fost infectați cu aceste boli sau să fi avut doar o infecție ușoară, rezultatele ar putea fi explicate alternativ prin degradarea ADN-ului în timp sau prin faptul că cantitatea de ADN prezentă era sub limita de detectare a tehnicii utilizate.

„În lumina rezultatelor noastre, un scenariu rezonabil pentru moartea acestor soldați ar fi o combinație de oboseală, frig și mai multe boli, inclusiv febra paratifoidă și febra recurentă transmisă de păduchi. Deși nu este neapărat fatală, febra recurentă transmisă de păduchi ar putea slăbi semnificativ o persoană deja epuizată”, scriu ei.

Dr. Michael Rowe, expert în istorie europeană la King’s College London, a salutat studiul.

„Știința este interesantă pentru că, în opinia mea, face ceva ce un istoric nu ar putea face”, a spus el, referindu-se la identificarea bolilor.