Socialista Teresa Ribera începe să se distanţeze de conservatoarea Ursula von der Leyen (analiză EFE)

Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene (CE) pentru o tranziţie curată, echitabilă şi competitivă, socialista spaniolă Teresa Ribera, se distanţează într-un ritm accelerat de principala responsabila a instituţiei, conservatoarea germană Ursula von der Leyen, în chestiuni de prim rang precum emisiile de CO2, subiectul fierbinte al „genocidului” comis de Israel în Fâşia Gaza sau cazurile controversate de concurenţă precum cel recent al companiei americane Google, apreciază marţi, într-o analiză, agenția EFE, citată de Agerpres.

Apărătoare a politicilor climatice, vicepreşedinta CE, Teresa Ribera, s-a întâlnit la Bruxelles cu un executiv european foarte schimbat faţă de prima Comisie prezidată de Ursula Von der Leyen, cu Pactul Verde eclipsat de o agendă europeană dominată în prezent de domenii precum competitivitatea şi apărarea.

Primul conflict documentat a fost discret şi a vizat flexibilizarea reducerii obligatorii a emisiilor de CO2 pentru producătorii de automobile, care vor avea timp până în 2027 pentru a respecta limitările care aveau termen limită 2025.

Von der Leyen, care conduce un executiv în care 14 din cei 27 de membri ai colegiului sunt din Partidul Popular European, cu un Parlament European şi guverne naţionale în care se remarcă un impact mai mare din partea dreptei şi o prezenţă ecologistă mai redusă, a prezentat această concesie ca pe o prelungire ce nu schimba direcţia, o interpretare cu care echipa lui Ribera se simţea relativ confortabil.

Însă, pe ultima sută de metri, a dispărut din documente formularea propusă de echipa spaniolă, care dorea să ancoreze interdicţia de a vinde maşini care emit CO2 începând cu 2035, protejând astfel de viitoare viraje legislative această legislaţie emblematică adoptată în 2023.

Versiunea finală a diluat abordarea lui Ribera, care a forţat o votare în colegiul comisarilor în loc ca aceasta să fie aprobată prin procedură scrisă aşa cum era prevăzut, într-un gest care a evidenţiat cu sobrietate nemulţumirea existentă.

Opoziţia s-a acutizat după ce Donald Trump a ajuns din nou la Casa Albă. Departamentul condus de Ribera a amendat companiile americane Apple şi Meta cu 500, respectiv 200 de milioane de euro în baza Legii Pieţelor Digitale a UE, pe care preşedintele Statelor Unite a criticat-o în mod deschis.

Nici Teresa Ribera, aflată într-o călătorie de lucru în Mexic, nici vicepreşedinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie, creştin-democrată finlandeză Henna Virkkunen, aflată în Germania, nu au apărut la conferinţa de presă pentru a explica această decizie, o situaţie neobişnuită pentru obiceiurile şi practicile Comisiei Europene.

Distanţa dintre preşedinta CE şi vicepreşedinta sa a devenit şi mai evidentă în timpul verii. După acordul din luna iulie între Donald Trump şi Ursula Von der Leyen, ce impune taxe de 15% produselor europene exportate în SUA, Ribera a cerut ca UE să aibă o atitudine „curajoasă” în faţa preşedintelui american.

„Putem fi amabili, politicoşi şi să încercăm să găsim modalităţi de a rezolva probleme şi discrepanţe, dar nu putem accepta tot ceea ce (cer). Nu putem fi supuşi voinţei unei ţări terţe”, a declarat Teresa Ribera pentru Financial Times la sfârşitul lunii august.

Următoarea neînţelegere a avut loc în legătură cu conflictul din Fâşia Gaza. După atacurile Hamas şi războiul declanşat de Israel în Fâşia Gaza, Von der Leyen s-a arătat foarte apropiată de Tel Aviv, într-o chestiune ce divizează statele membre ale UE. Însă Teresa Ribera, fost vicepremier în guvernul spaniol care luni a aprobat sancţiuni împotriva Israelului, a calificat săptămâna trecută ofensiva israeliană împotriva Fâşiei Gaza drept un „genocid”, declaraţii de care executivul comunitar s-a distanţat oficial.

Ultima neînţelegere aparentă a avut loc cu privire la Google. Comisia Europeană analiza de ceva vreme gigantul tehnologic pentru abuz de poziţie dominantă, iar vineri a anunţat o amendă de 2.95 miliarde de euro. Teresa Ribera nu a apărut într-o conferinţă de presă pentru a explica decizia, absenţă pentru care nu a fost furnizat un motiv oficial.

Sâmbătă, vicepreşedinta executivă a CE a plecat în Etiopia pentru a participa la un forum climatic şi de atunci a păstrat tăcerea, spre deosebire de preşedintele Donald Trump, care a calificat drept „foarte injustă” amenda impusă Google şi a avertizat că nu va permite sancţiuni împotriva companiei americane.

Într-o postare pe reţelele sociale, preşedintele american a cerut ca UE să oprească „imediat” această linie de acţiune şi a ameninţat că va începe o procedură ce va permite SUA să adopte măsuri de represalii comerciale, cum ar fi tarife sau restricţii, împotriva ţărilor despre care Washingtonul consideră că implementează politici injuste sau discriminatorii la adresa companiilor americane.

Anturajul vicepreşedintei Ribera nu a făcut niciun un comentariu, nici despre Google şi nici despre distanţarea de Von der Leyen.

Însă şefa social-democraţilor din Parlamentul European, spaniola Iratxe Garcia, a afirmat marţi, într-o conferinţa de presă, că UE nu poate renunţa la autonomia sa legislativă.

„Trebuie să existe linii roşii şi există o chestiune fundamentală care nu este negociabilă, este legislaţia europeană ce stabileşte standardele sociale, de mediu şi de protecţie a consumatorilor”, a subliniat socialista spaniolă.