Siegfried Mureşan: Nu vom începe negocierile cu Comisia Europeană privind viitorul buget multianual dacă executivul UE ignoră solicitările Parlamentului European privind Politica Agricolă Comună şi Politica de coeziune

Parlamentul European nu va începe negocierile cu Comisia Europeană privind viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034 dacă propunerea pe care o va prezenta miercuri executivul UE ignoră solicitările sale, în special în ceea ce priveşte existenţa unor bugete separate pentru Politica Agricolă Comună (PAC) şi Politica de coeziune şi menţinerea finanţării pentru acestea, a declarat marţi eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PNL), coraportor al PE pentru viitorul cadru financiar multianual, transmite Agerpres.

„Poziţia mea ca negociator şef al PE va fi să păstrăm alocările pentru PAC şi Politica de coeziune. Nu vom accepta în numele PE nicio punere sub semnul întrebării, nicio diminuare a rolului, nicio reducere a finanţării pentru aceste priorităţi”, a declarat Mureşan în cadrul unui briefing online pe această temă organizat de Biroul Parlamentului European în România.

El a admis în acelaşi timp că PAC şi politica de coeziune trebuie aliniate noilor priorităţi, „adică ele trebuie să evolueze, să se modernizeze, trebuie ca contribuţia lor la creşterea competitivităţii să fie evidentă şi, acolo unde este posibil, din proiecte de coeziune să avem şi o contribuţie la creşterea securităţii, adică să finanţăm proiecte cu întrebuinţare duală, civilă şi militară”.

Mureşan a explicat că executivul comunitar ar fi dorit să comaseze PAC şi Politica de coeziune într-un fond comun, „o diluare, o slăbire” a celor două politici căreia PE i s-a opus categoric de la început.

„Când au apărut primele informaţii privind aceste intenţii, am confruntat Comisia Europeană (…). Aceasta a negat vehement intenţiile respective, după care a continuat munca, iar aceste demersuri ale CE au dus la reducerea semnificativă a încrederii Parlamentului European în Comisia Europeană. Ştim între timp că intenţia Comisiei Europene a fost de a dilua, de a slăbi politic agricolă comună şi politica de coeziune, de a le dilua într-un fond comun european, fără bugete separate, fără o bază legală individuală”, a spus eurodeputatul PNL.

El a dat asigurări că legislativul comunitar a menţionat foarte clar că doreşte „o PAC şi o politică de coeziune distincte, separate, cu buget separat pentru fiecare şi cu bază legală separată, astfel încât ambele politici să fie continuate, să fie uşor de identificat de către beneficiari”. De asemenea, s-a insistat pe o menţinere a alocării distincte pentru regiuni în cadrul Politicii de coeziune.

„Acestea sunt condiţiile Parlamentului European pentru viitorul PAC şi al politicii de coeziune. Dacă Comisia Europeană ignoră aceste solicitări ale Parlamentului European, nu vom începe negocierile pe baza propunerii Comisiei Europene”, a afirmat Mureşan.

Parlamentul, dispus la concesii în anumite limite

Eurodeputatul român a explicat că, dacă executivul UE doreşte includerea PAC şi Politicii de coeziune în câte un plan naţional pentru fiecare stat membru, după modelul actualelor PNRR-uri, acest lucru ar putea fi acceptabil, însă doar cu condiţia ca fiecare dintre ele să fie menţinută, inclusiv ca buget şi obiective, şi să aibă o bază legală separată.

„Cred că, în cele din urmă, Comisia Europeană a înţeles cât de greşită ar fi fost propunerea sa iniţială, că nu ar fi fost acceptată nici de statele membre, nici de Parlamentul European, nici de regiuni şi nici de beneficiarii de fonduri europene şi cred că nu va veni cu propunerea maximală fără baze legale pe PAC şi pe politica de coeziune şi cu un buget comasat, unde sumele să nu fie distincte pentru fiecare dintre aceste domenii”, şi-a exprimat opinia coraportorul PE.

El a precizat însă că, dacă executivul UE va ţine cont de aşteptările PE, dar acestea nu vor fi pe deplin satisfăcute, legislativul UE va începe totuşi negocierile, „căci ar fi nefiresc ca oricare dintre instituţii – Comise Consiliu, Parlament – să fie 100% satisfăcută la începutul procesului de negociere”.

„Deci (…) nu ne aşteptăm ca Comisia Europeană să ţină 100% cont de priorităţile Parlamentului, însă ne aşteptăm să ţină cont într-o manieră rezonabilă şi să nu vină cu propuneri care să contravină flagrant aşteptărilor Parlamentului. Dacă acest lucru se va întâmpla, adică dacă Comisia Europeană va ţine cont într-o manieră rezonabilă, vom începe negocierile, atât pe buget, cât şi pe toate dosarele sectoriale, şi acolo suntem în procedură de codecizie pe fiecare dintre aceste dosare şi rolul PE este semnificativ şi acestea sunt pârghii importante pe care le avem”, a explicat Mureşan.

Mai multe fonduri proprii?

El susţine că în prezent există 14 state membre în UE, printre care şi România, care doresc o politică de coeziune „ambiţioasă, puternică, prezervată”.

În acelaşi timp, coraportorul PE privind viitorul CFM susţine că există o deschidere mai mare pentru creşterea contribuţiilor la buget inclusiv din partea statelor net contributoare, aşa-numiţii „frugali” ai UE, dintre care Suedia şi Finlanda au aderat între timp la NATO.

„Deci, pe scurt, aceste state contributoare nete au devenit mai conştiente de importanţa Uniunii Europene, nu mai au o poziţie atât de rigidă şi mă aştept să fie dispuse să contribuie mai mult în bugetul UE, mai ales pentru proiecte de securitate şi apărare”, a dat el asigurări, deşi a explicat că nu se aşteaptă ca acestea să anunţe public că sunt de acord cu creşteri de alocări până nu vor şti unde exact unde vor merge banii.

În condiţiile în care UE are şi povara de a fi obligată să ramburseze în perioada următoare şi datoria contractată pentru finanţarea PNRR-urilor naţionale, este posibil ca în viitorul CFM resursele proprii să joace un rol mai important, fapt către care statele membre ar fi mai deschise decât în trecut.

„Uniunea Europeană importă peste 5 miliarde de pachete de mici valori anual, de valori de până la 150 de euro, care sunt scutite de la plata oricăror taxe vamale. Mă aştept ca Comisia Europeană să propună o mică taxă vamală pentru toate pachetele importante”, a exemplificat eurodeputatul una dintre posibilele surse de venituri proprii ale UE, care ar mai putea proveni şi dintr-o eventuală taxare a giganţilor tehnologici sau a tranzacţiilor financiare.

Poziţia României, fragilizată de rata de absorbţie scăzută

Nu în ultimul rând, Mureşan a subliniat că „poziţia României ar fi mai puternică dacă rata de absorbţie la Politica de coliziune ar fi mai mare”.

„Noi am reuşit mereu, la finalul exerciţiilor bugetare desfăşurate de când am aderat la Uniunea Europeană până acum, să avem rate de absorbţie foarte bune, atât în 2007-2013, cât şi în 2014-2020, însă am reuşit să absolvim fondurile care ni se cuvin extrem de târziu”, a spus eurodeputatul român, precizând că situaţia este doar parţial una de înţeles.

Dacă este de înţeles că România a insistat pe absorbţia fondurilor din perioada 2014 – 2020, în condiţiile în care acestea au fost la dispoziţia ţării până la sfârşitul anului 2023 (datorită opţiunii aşa-numite „n+3”, care a adăugat trei ani la perioada de programare – n.r.) şi apoi pe implementarea PNRR-ului, „a fost greşit faptul că a fost ignorat noul exerciţiu bugetar multianual”.

„Aceasta este, de fapt, greşeala majoră. Guvernul a procedat corect prioritizând vechiul exerciţiu, a procedat corect concentrându-se şi pe PNRR, dar a cheltuit prea mult capital politic, prea multe energie acolo şi a făcut o greşeală majoră ignorând începerea absorbţiei din exerciţiul bugetar 2021-2027. Avem întârzieri şi cu cât reuşim în următoarele luni să accelerăm rata de absorbţie aici, cu atât vom fi mai credibili când vom solicita o politică de coliziune ambiţioasă şi în viitor”, a declarat Mureşan.

România are în prezent o rată de absorbţie de 15% din fondurile de coeziune, din care 9,3% reprezintă plăţi ale CE, dar „a început absorbţia în ultimele luni”, a mai precizat sursa citată.