Serviciul secret din Franța respinge acuzațiile aduse de fondatorul rus al Telegram: ”I-am reamintit obligația de a preveni pornografia infantilă și ameninţările teroriste ”

Pavel Durov, fondatorul rus al aplicaţiei de mesagerie Telegram, l-a acuzat pe şeful agenţiei franceze de informaţii externe, Nicolas Lerner, că i-a cerut să interzică vocile conservatoare din România înaintea alegerilor de duminică, susținând că a refuzat cererea, transmite News.ro. Serviciul francez respinge acuzațiile și arată că i-a cerut lui Durov ca Telegram să își respecte obligația legală de a preveni pornografia infantilă și terorismul.

Pavel Durov, de origine rusă, se află în prezent sub control judiciar în Franţa, având ca reşedinţă declarată luxosul hotel Crillon din Paris, după ce a fost plasat sub anchetă oficială pentru presupuse activităţi de crimă organizată pe Telegram.

În 2024, Pavel Durov a fost reţinut şi apoi inculpat în Franţa pentru o serie de infracţiuni legate de crima organizată, instanţa acuzându-l că nu a luat măsuri împotriva distribuirii de conţinut infracţional pe serviciul de mesagerie pe care l-a fondat. Eliberat în baza unui ordin de supraveghere judiciară strict care îi interzicea să părăsească teritoriul francez, el a anunţat în martie că s-a „întors în Dubai”.

Duminică, el a spus că la hotelul Crillon a fost abordat de Lerner, care conduce agenţia de spionaj extern a Franţei, DGSE.

„În primăvara acestui an, în Salon des Batailles de la Hôtel de Crillon, Nicolas Lerner, şeful serviciilor secrete franceze, mi-a cerut să interzic vocile conservatoare din România înaintea alegerilor. Am refuzat”, a scris Durov pe X, duminică seara. „Nu am blocat opozanţii din Rusia, Belarus sau Iran. Nu vom începe să o facem în Europa”, a transmis Durov.

DGSE din Franţa a declarat într-un comunicat că oficialii săi s-au întâlnit de mai multe ori de-a lungul anilor cu Durov „pentru a-i reaminti ferm responsabilităţile companiei sale şi ale sale personale în prevenirea ameninţărilor teroriste şi a pornografiei infantile”. Cu toate acestea, DGSE „respinge cu fermitate acuzaţiile că, cu aceste ocazii, s-ar fi solicitat interzicerea conturilor legate de orice proces electoral”, a afirmat agenţia.

Durov declarase iniţial duminică că a refuzat solicitarea unui guvern occidental de a reduce la tăcere vocile conservatoare înainte de turul al doilea al alegerilor din România. „Telegram nu va restricţiona libertăţile utilizatorilor români şi nu le va bloca canalele politice”, a spus Durov, adăugând un emoji cu o baghetă, care făcea aluzie la Franţa.

Ministerul francez de Externe a negat orice astfel de interferenţă şi a făcut apel la toţi actorii să „îşi exercite responsabilitatea şi respectul faţă de democraţia română”.

Arestarea lui Durov anul trecut a declanşat o dezbatere despre libertatea de exprimare online.

Acuzaţia lui Durov a fost repostată pe X de miliardarul american Elon Musk, una dintre numeroasele personalităţi influente ale dreptei americane care au acuzat ţările europene de suprimarea vocilor de extremă dreapta. „Wow”, a comentat, în stilul caracteristic, Elon Musk. La rândul lui, Musk, care a criticat arestarea lui Durov, este anchetat de procurorii francezi pentru presupuse manipulări de algoritmi pe X.

Musk a folosit X pentru a susţine personal partidele şi cauzele de extremă dreapta din ţări precum Germania şi Marea Britanie, ceea ce a dus la îngrijorări cu privire la o interferenţă străină nejustificată.

Primarul centrist al Bucureştiului, Nicuşor Dan, a câştigat duminică alegerile prezidenţiale din România, într-o victorie surprinzătoare asupra lui George Simion, un rival naţionalist de extremă dreapta care promisese să adopte o politică inspirată de cea a preşedintelui american Donald Trump. Rezultatul din România a fost o uşurare pentru politicienii centrişti de la Bruxelles, unde există îngrijorarea că furia populară faţă de elitele mainstream din cauza imigraţiei şi a presiunilor asupra costului vieţii ar putea consolida sprijinul pentru partidele de extremă dreapta şi ar putea eroda unitatea continentului în ceea ce priveşte modul de abordare a Rusiei, notează Reuters.