Senatul a adoptat legea prin care președintele României este eliminat din procedura de numire a membrilor Consiliului Concurenței

Senatul a adoptat, marţi, cu amendamente, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă de modificare a Legii concurenţei 21/1996, prin care numărul membrilor plenului Consiliului Concurenţei este mărit de la 7 la 11, numirea acestora revenind Parlamentului şi nu şefului statului, ca până în prezent, transmite Agerpres.

În favoarea propunerii legislative s-au exprimat 77 de senatori, 40 au fost împotrivă şi 15 s-au abţinut.

Consiliul Concurenței este una dintre puținele instituții care au scăpat controlului total al PSD în epoca Liviu Dragnea. Instituția are un rol-cheie în domeniul economic, avizând majoritatea achizițiilor și fuziunilor dintre companii și controlând companiile bănuite că încalcă legislația anti-monopol.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Propunerea legislativă intrată în circuitul parlamentar în octombrie 2017, iniţiată de senatorii PSD Șerban Nicolae și daniel Zamfir, a fost adoptată tacit, în iunie 2018, de Camera Deputaţilor.

Actul normativ, în noua sa formă, prevede că plenul Consiliului Concurenţei, organ colegial de conducere, este format din 11 membri – un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi opt consilieri de concurenţă numiţi prin hotărârea adoptată în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere. Potrivit legii în vigoare, plenul Consiliului Concurenţei este format din şapte membri, numirea acestora fiind realizată de către preşedintele României la propunerea Colegiului consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului. Iniţiatorii propuneau ca cinci membri să formeze Consiliul Concurenţei, numirea fiind fiind păstrată ca atribut al şefului statului.

Şi în privinţa mandatului membrilor Consiliului Concurenţei Senatul a decis că acesta este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii „o singura dată”, menţiune care nu se regăseşte în legea actuală. Atribuţiile membrilor plenului se stabilesc potrivit regulamentelor aprobate de către Consiliul Concurenţei.

„Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei, este necesară o vechime de minimum 15 ani în activităţi din domeniul economic sau juridic şi înaltă competenţă profesională în domeniul concurenţei sau ajutorului de stat”, se mai arată în textul actului normativ adoptat de Senat.

Membrii Consiliului Concurenţei nu trebuie să fi fost condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare de 3 ani sau mai mare. (…) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, membrii Consiliului Concurenţei pot fi suspendaţi din funcţie prin hotărârea adoptată în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului de la data punerii în mişcare a acţiunii penale şi nu de către plenul Consiliului Concurenţei, cum este în prezent, prevede actul normativ.

Potrivit legii concurenţei modificate de Senat, persoana propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înalta competenţă profesională şi managerială.

Spre deosebire de legea în vigoare, actul normativ adoptat de Senat prevede că fiecare membru al Consiliului dispune de un singur vot, eliminându-se prevederea potrivit căreia, în caz de partaj al voturilor, soluţia votată de preşedinte prevalează.

În organizarea Consiliului Concurenţei, funcţionează un secretar general şi doi secretari generali adjuncţi, şi nu unul ca în prezent, ei fiind numiţi şi eliberaţi din funcţie la propunerea preşedintelui de plenul Consiliului Concurenţei. Atribuţiile secretarului general şi secretarilor generali adjuncţi sunt stabilite de plenul Consiliului Concurenţei.

Senatorul Şerban Nicolae a apreciat „efortul” făcut de actualii membri ai Consiliului Concurenţei de „a-şi păstra obiectivitatea şi profesionalismul”, dar a subliniat că legea trebuie modificată pentru a separa factorul politic de activitatea Consiliului.

„Modificările succesive la Legea concurenţei a făcut ca acest Consiliu al Concurenţei să îşi îndeplinească menirea doar prin efortul membrilor Consiliului, nu şi prin asigurarea unui cadrul legislativ optim. (…) Factorul politic trebuie separat de activitatea Consiliului Concurenţei”, a afirmat Şerban Nicolae.

Senatorul PNL Romulus Bulacu a menţionat că propunerea legislativă nu are niciun punct de vedere al Consiliului Concurenţei, care se află „într-un control indirect al Comisiei Europene”.

„Eliminarea atribuţiilor Colegiului Consultativ din procedura de numire a membrilor plenului Consiliului Concurenţei ar afecta în mod clar independenţa politică, imparţialitatea instituţiei (…) şi transparenţa acesteia. (…) Consider că propunerea este nerealistă şi chiar tendenţioasă”, a spus Bulacu, argumentând votul împotriva proiectului al senatorilor liberali.

Senatorul Florina Presadă susţine că principalele modificări aduse Legii concurenţei sunt, de fapt, atacuri la conducerea Consiliului Concurenţei.

„Dacă această propunere trece de Parlament, USR va utiliza toate instrumentele constituţionale pe care le are la îndemână pentru a opri intrarea în vigoare a acesteia”, a anunţat Presadă.

Şedinţa plenului Senatului de marţi s-a desfăşurat cu o prezenţă restrânsă în sală, majoritatea lucrând de la distanţă.