Șeful AIEA afirmă că activitatea de îmbogățire nucleară a Iranului rămâne ridicată

Iranul continuă să îmbogățească uraniu cu mult peste necesarul pentru utilizarea nucleară comercială, în pofida presiunilor ONU de a opri acest lucru, a declarat luni șeful AIEA, Rafael Grossi, adăugând că dorește să viziteze Teheranul luna viitoare pentru prima dată în ultimul an pentru a pune capăt „îndepărtării”.

Vorbind pentru Reuters după ce i-a informat pe miniștrii de externe din UE pe această temă, șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU a declarat că, deși ritmul de îmbogățire a uraniului a încetinit ușor de la sfârșitul anului trecut, Iranul continuă să îmbogățească la un ritm ridicat de aproximativ 7 kg de uraniu pe lună până la o puritate de 60%.

Îmbogățirea la 60% aduce uraniul aproape de calitatea armelor și nu este necesară pentru utilizarea comercială în producția de energie nucleară. Iranul neagă că urmărește să obțină arme nucleare, dar niciun alt stat nu a îmbogățit până la acest nivel fără a produce arme nucleare.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Conform unui abandonat acord din 2015 cu puterile mondiale, Iranul poate îmbogăți uraniu doar până la 3,67%. După ce președintele de atunci, Donald Trump, a retras SUA din acel acord în 2018 și a reimpus sancțiuni, Iranul a încălcat și a depășit cu mult restricțiile nucleare ale acordului.

Între iunie și noiembrie anul trecut, Iranul a încetinit îmbogățirea la 3 kg pe lună, dar a revenit la o rată de 9 kg la sfârșitul anului, a raportat anterior organismul de supraveghere – Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Creșterea a avut loc la scurt timp după ce Teheranul a interzis unei treimi din echipa principală de inspecție a AIEA, inclusiv celor mai experimentați, să participe la monitorizarea convenită a procesului de îmbogățire.

„Această chestie de încetinire, accelerare este ca un ciclu care, pentru mine, nu modifică tendința fundamentală, care este o tendință de creștere constantă a inventarului de uraniu puternic îmbogățit”, a declarat Grossi.

Un purtător de cuvânt al Organizației Iraniene pentru Energie Atomică nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.

AIEA a avertizat la sfârșitul anului 2023 că Teheranul are deja suficient material pentru a fabrica trei bombe nucleare dacă îmbogățește materialul care se află acum la 60% până la peste 60%.

„Există o retorică îngrijorătoare, este posibil să fi auzit în ultima vreme înalți oficiali din Iran spunând că au toate elementele pentru o armă nucleară”, a declarat Grossi.

El a spus că îngrijorarea este cu atât mai mare din cauza a ceea ce a numit circumstanțele actuale din Orientul Mijlociu, o referire la tensiunile legate de războiul dintre Israel și Hamas, susținut de Iran, în Gaza.

„Se pare că ne îndepărtăm… Iranul spune că nu primește stimulente din partea Occidentului, dar mi se pare foarte complicat de înțeles această logică, pentru că ar trebui să lucreze cu noi… Nu ar trebui să depindă niciodată de stimulente economice sau de altă natură”.

Înainte de a vizita Teheranul, Grossi urmează să zboare la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre Iran și Orientul Mijlociu, precum și despre Ucraina.

Rusia este semnatară a acordului din 2015, cunoscut sub numele de Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), alături de SUA, China, Franța, Marea Britanie și Germania. Acordul a ridicat sancțiunile impuse Iranului în schimbul limitării activităților sale nucleare.

„Rusia are un rol de jucat în ceea ce privește Iranul. A jucat un rol în trecut ca țară membră a JCPOA și, în circumstanțele actuale, în care JCPOA este aproape dezintegrat, ceva trebuie să umple golul”, a declarat el.

Ucraina

Grossi a declarat că a observat o scădere a operațiunilor militare în jurul centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, cea mai mare centrală nucleară din Europa, ocupată de Rusia.

Temerile legate de un incident nuclear grav au fost ridicate atunci când forțele rusești au preluat controlul instalației în 2022 și din nou după distrugerea barajului Kakhovka anul trecut.

„Nu a existat o militarizare, nicio desfășurare de artilerie grea”, a spus el, adăugând că zonele de luptă din apropiere și întreruperile recurente de energie electrică au rămas o sursă de îngrijorare.

„Personalul minim necesar pentru a avea grijă de uzină în situația actuală este acolo”, a spus el.

Grossi a declarat că personalul minim a fost în continuare respectat în ciuda faptului că aproximativ 100 de membri au refuzat să semneze un nou contract cu Rosatom din Rusia, care a preluat operațiunile centralei oprite în 2022.

Sancționarea Rosatom

Până în prezent, UE s-a abținut să sancționeze compania nucleară de stat rusă Rosatom sau oricare dintre filialele sale, în ciuda numeroaselor apeluri de a viza această industrie. Europa se bazează încă foarte mult pe Rosatom, care furnizează aproape 50% din uraniul îmbogățit din lume.

„Multe companii din Occident depind de livrările rusești – uraniu îmbogățit sau combustibil… Consensul este că sancționarea Rosatom nu ar fi realistă și este impracticabilă. Ar pune în impas industria nucleară în multe țări”, a declarat Grossi.

Reducerea dependenței de sectorul nuclear rusesc ar costa miliarde de euro pentru Europa, a spus Grossi, iar acesta nu vede nicio schimbare imediată. El a adăugat că problema cea mai importantă este infrastructura și stimulentele, precum și previziunile privind creșterea cererii de uraniu la nivel mondial.

„Sincer, văd o prezență sporită a capacităților rusești de îmbogățire a uraniului în lume, mai degrabă decât o scădere”, a spus el.