Şefa Procuraturii Anticorupţie din R. Moldova a intrat în conflict cu conducerea ţării. Veronica Dragalin nu exclude ideea de a intra în politică

Şefa Procuraturii Anticorupţie din Republica Moldova a intrat în conflict cu conducerea politică a ţării, care pare să se fi decis să o înlăture din funcţie, chiar dacă pentru aceasta ar putea recurge la desfiinţarea întregii agenţii conduse de ea. Într-un interviu, Veronica Dragalin – şcolită în Statele Unite, unde a fost şi procuror înainte de a veni în Moldova în 2022 – nu a exclus ideea de a intra în politică. O analiză NewsMaker se întreabă dacă ea ar putea deveni o viitoare reformistă precum actuala preşedintă Maia Sandu sau dacă va călca pe urmele fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, contracandidatul Maiei Sandu în alegerile din octombrie 2024, care a fost susţinut de opoziţia socialistă prorusă beneficiind de o aură de „victimă a sistemului”, transmite News.ro.

În emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8 din 2 februarie, Veronica Dragalin nu a exclus posibilitatea unei cariere politice. Şefa Parchetului Anticorupţie a declarat că pentru ea este „evident” că fuziunea Parchetului Anticorupţie cu Parchetul pentru Cauze Speciale (PCCOCS) va duce la demisia sa. Mai mult, ea nu a exclus ca acesta să fie scopul reformei parchetelor anunţată de Ministerul Justiţiei.

În acest caz, Dragalin nu va putea candida la funcţii de conducere în procuratură, deoarece nu are 10 ani de experienţă în sistem, aşa cum cere legislaţia moldovenească. Mai mult, şefa anticorupţie nu va putea reveni nici la cariera ei din SUA, pe care a avut-o înainte de a veni în Moldova, pentru că a lucrat în altă ţară.

Întrebată dacă se gândeşte la politică, şefa Procuraturii Anticorupţie a spus: „Dacă m-aţi fi întrebat acum cinci ani dacă voi ajunge procuror în Moldova, nu mi-aş fi imaginat. Am învăţat că totul este posibil. Am 39 de ani, am toată viaţa înainte, îmi iubesc ţara. Deci totul este posibil”.

Anterior, Dragalin declara fără echivoc că nu este interesată de o carieră politică în Moldova. Dar asta a fost înainte ca scaunul de şef al Procuraturii Anticorupţie, pentru care a primit un mandat de cinci ani în 2022, să se clatine sub ea, arată NewsMaker.

DE CE S-A CERTAT DRAGALIN CU AUTORITĂŢILE?

Veronica Dragalin a trăit şi a lucrat mult timp în Statele Unite. Acolo a fost educată şi şi-a început cariera în justiţie. În 2022 s-a întors în Moldova şi a condus Procuratura Anticorupţie. Autorităţile, reprezentate de partidul PAS şi de preşedinta Maia Sandu, au salutat numirea unui procuror cu experienţă străină. Experienţa sa în SUA include urmărirea penală a peste 300 de cazuri, inclusiv acuzaţii de corupţie împotriva unor oficiali din Los Angeles şi investigaţii internaţionale privind încălcarea legislaţiei anticorupţie. Ministrul justiţiei de atunci, Sergiu Litvinenco, a declarat că guvernul şi parlamentul o vor sprijini pe noua şefă a Procuraturii Anticorupţie în efortul său de a combate marea corupţie.

Însă, foarte curând, Dragalin a devenit principala voce contestatară din sistemul de justiţie moldovean, iar relaţiile ei cu conducerea ţării s-au deteriorat rapid în ultima vreme.

Unul dintre scandaluri a fost conflictul cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). În mai 2023, directorul CNA, Iulian Rusu, jurist cu studii la Universitatea Oxford, a prezentat în Parlament un raport privind activitatea agenţiei în 2022, în care a vorbit despre dificultăţile în colaborarea cu Procuratura Anticorupţie. Între timp, informaţii despre conflictul dintre Dragalin şi angajaţii CNA au apărut pe conturi anonime de Telegram. Dragalin a declarat atunci că informaţiile despre conflict sunt exagerate. Rusu a demisionat în octombrie 2023.

În iunie 2023, a apărut o înregistrare audio a unei întâlniri între şefa Procuraturii Anticorupţie şi personalul său. În cadrul reuniunii, la care se presupune că au participat şi angajaţi ai CNA, Dragalin şi-a ameninţat deschis subordonaţii care ar putea fi corupţi: „Abia aştept să intru personal în casa cuiva la ora şase dimineaţa, cu forţele speciale, pentru a vă aresta, încătuşa şi trimite la închisoare în faţa copiilor, soţiilor, soţilor. Abia aştept acel moment. Eu personal voi fi acolo!”. Aceste remarci au stârnit critici la adresa lui Dragalin.

La sfârşitul lunii iulie 2023, deputatul PAS Igor Chiriac a propus amendamente la Codul de procedură penală, potrivit cărora Procuratura Anticorupţie s-ar ocupa doar de cazurile de corupţie la scară largă, fără să se mai ocupe de cazurile punctuale legate de scheme de corupţie în cadrul organelor de stat, ministere, spitale, universităţi, vamă, primării şi raioane. Dragalin a fost împotriva amendamentelor la momentul respectiv, dar majoritatea guvernamentală din parlament le-a adoptat fără discuţii.

Dragalin a criticat, de asemenea, însuşi procesul de evaluare a integrităţii procurorilor, o piatră de temelie a reformei în justiţie concepută de PAS. Ea a numit procedura ineficientă şi umilitoare pentru procurori.

După alegerile prezidenţiale din octombrie 2024, marcate de o ingerinţă externă dovedită, activitatea Procuraturii Anticorupţie a fost criticată chiar de preşedinta Maia Sandu. La acel moment, Consiliul Suprem de Securitate, condus de Sandu, a recomandat guvernului să elaboreze noi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii Procuraturii Anticorupţie. „Trebuie să recunoaştem că schimbările pe care le-am făcut în Procuratura Anticorupţie nu au dat rezultate. Recomandarea Consiliului Suprem de Securitate către guvern este de a elabora o nouă propunere de schimbare a situaţiei din Procuratura Anticorupţie, deoarece am văzut un eşec total în lupta împotriva marii corupţii, în special a corupţiei politice”, a declarat Maia Sandu.
     

Dragalin a răspuns criticilor privind activitatea Procuraturii Anticorupţie. Ea a respins acuzaţiile pe tema activităţii ineficiente a departamentului său, menţionând că nu înţelege ce criterii sunt utilizate pentru a evalua activitatea acestuia. De asemenea, a prezentat un raport privind activitatea agenţiei pentru 2024, pe baza căruia numărul de cauze penale împotriva oficialilor de rang înalt aduse în instanţă a crescut semnificativ, precum şi suma de bani confiscată şi sechestrată.

În ultimii ani în Moldova, funcţionarii din justiţie care au părăsit sistemul au încercat adesea să se implice în activitatea politică. Mai mult, ei au ales căi foarte diferite în acest scop, iar carierele lor politice s-au dezvoltat în moduri diferite.

Judecătoarea Victoria Sanduţa, care a fost demisă din sistem, în 2024 a început să critice activ PAS şi pe Maia Sandu, iar apoi chiar a aderat la partidul lui Igor Munteanu, CUB, cu orientare proeuropeană. Cu toate acestea, după o lună, Sanduţa a părăsit partidul din cauza „dezacordurilor fundamentale”, dar a promis că va continua să „contribuie la dezvoltarea ţării”.

Un alt exemplu este Victoria Furtună. În martie 2024, ea a demisionat din funcţia de procuror al Procuraturii Anticorupţie pe fondul scandalului scurgerilor de informaţii din cadrul agenţiei. La momentul respectiv, Furtună a declarat că Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) ar fi declarat-o o „ameninţare la adresa securităţii naţionale” după ce a lansat o anchetă într-un caz „legat de acţiunile ilegale ale unui grup de persoane care comit ilegalităţi în sistemul judiciar din Moldova”. În acelaşi timp, experţii vorbeau deja despre ambiţiile politice ale lui Furtună şi despre legăturile ei cu oligarhul fugar Ilan Şor. În toamna anului 2024, Furtună a participat la alegerile prezidenţiale în calitate de candidat independent. În acelaşi timp, ea a fost etichetată drept unul dintre candidaţii susţinuţi de Şor. Furtună a făcut promisiuni populiste, iar în primul tur a obţinut puţin peste 4 la sută din voturi.

Dar cel mai bun exemplu este fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. În octombrie 2021, el a fost demis din funcţie (după cum a constatat ulterior instanţa – ilegal) şi a fost arestat. Procurorii i-au deschis cinci dosare penale în câteva ore, pe baza unei plângeri depuse de deputatul partidului de guvernământ Lilian Carp. Patru dintre aceste cinci dosare au fost respinse sau nici nu au mai ajuns în instanţă. Cel rămas trenează încă.

Ca urmare a acestor acţiuni, Stoianoglo a primit o aură de „victimă a autorităţilor”, acuzat pe nedrept. În 2024, el a candidat la preşedinţie din partea Partidului Socialiştilor, pro-rus. A reuşit să ajungă în turul al doilea împreună cu Maia Sandu şi chiar să obţină peste 50% din voturi pe teritoriul ţării. De fapt, prin acţiunile lor, autorităţile l-au transformat pe Stoianoglo în politician şi lider al opoziţiei, potrivit NewsMaker.
         

CE ŞANSE ARE DRAGALIN ÎN POLITICĂ?

Expertul ONG-ului Watchdog, Andrei Curăraru, crede că este puţin probabil ca Dragalin să devină un „nou Stoianoglo”, ci mai degrabă o „nouă Victoria Furtună”.

„Fără de injecţii financiare, Veronica Dragalin nu prea are şanse să rămână mult timp în politica moldovenească. Cel mult – pentru un ciclu electoral”, a spus Curăraru.

În acelaşi timp, expertul consideră că şefa Procuraturii Anticorupţie are încă o mică resursă electorală – poate conta pe sprijinul diasporei moldoveneşti din America, din care face parte de mult timp. „În plus, mama ei a fondat organizaţiile Moldova AID şi Moldovan-American Convention în SUA, adică au o anumită influenţă asupra diasporei moldoveneşti de acolo. Presupun că astfel de declaraţii ale lui Dragalin (despre posibilitatea unei cariere politice) sunt mai degrabă menite să intimideze autorităţile decât planuri reale”, consideră expertul.

Politologul Ion Tăbârţă consideră că este prea devreme să se vorbească despre posibile scenarii ale carierei politice a lui Dragalin, deoarece aceasta încă va lupta pentru funcţia sa. „Cred că dacă într-adevăr va fi lipsită de funcţia sa, va face apel împotriva acestei decizii”, spune el.