G4Media.ro

Se naște sau nu Macedonia de Nord?

Se naște sau nu Macedonia de Nord?

Mai este un ultim pas de făcut, deloc ușor: pînă pe 15 ianuarie, parlamentul de la Skopje trebuie să ratifice schimbarea numelui țării, scrie Sinopsis într-o analiză dedicată unei ședințe cruciale a legislativului din Macedonia.

Vineri de dimineață era încă incertitudine mare la Skopje, capitala a ceea ce unii numesc Republica Macedonia, alții Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), iar alții evită pur și simplu să folosească acest nume.

Pe 11 ianuarie este programat un vot în Parlamentul de la Skopje, un vot tot amînat și care ar trebui să pună capăt unei dispute lungi – atît interne, cît mai ales cu țara vecină, Grecia – privind numele fostei republici iugoslave.

Parlamentul de la Skopje ar trebui să ratifice, cu o majoritate de două treimi, o înțelegere agreată cu Atena prin care numele țării să fie Republica Macedonia de Nord (sau Severna Makedonja, în limba locală)

Numai că în acest moment nu există garanții că majoritatea necesară va fi atinsă. Coaliția formată din Partidul Social-Democrat al premierului Zoran Zaev și din mai multe partide ale minorității albaneze nu are sprijinul necesar în acest sens, lipsindu-i circa zece voturi

Joi s-a negociat, pînă tîrziu în noapte, între Zaev – a cărui coaliție de guvernămînt susține acordul – și un mic partid albanez din parlamentul de la Skopje. Miza: cele două voturi ale acestui partid, BESA.

În cele din urmă nu s-a ajuns la nicio înțelegere. Reprezentanții BESA au solicitat imperios ca din fraza ”cetățenii macedoneni ai Republici Macedonia de Nord” (așa cum se spune în acordul agreat cu Grecia) să fie îndepărtat cuvîntul ”macedoneni”. Asta pentru că etnicii albanezi – ce constituie circa 25% din populația de puțin peste 2 milioane de locuitori a Macedoniei – vor definirea națiunii macedonene pe baze civice și mai multe drepturi pentru comunitatea lor, inclusiv declararea limbii albaneze ca a doua limbă oficială în Macedonia.

Iar toate acestea sunt considerate pe moment de neacceptat de către majoritatea macedoneană, deși actualul guvern social-democrat s-a dovedit mult mai deschis decît precedentul partid de guvernămînt, naționalistul VMRO-DPMN.

La finalul zilei de joi, vădit obosit, Zoran Zaev declara în fața presei: „Numărul (de parlamentari care susţin acordul de schimbare a numelui țării) va fi cunoscut cînd are loc votul. Vom vedea cînd va apărea primul amendament. Chiar acum, nu pot spune dacă avem 80 de parlamentari”, declara el. Parlamentul de la Skopje are 120 de locuri, iar 80 reprezintă numărul minim al necesarului de două treimi.

Și dacă tot am amintit de naționaliști, trebuie spus că în zilele din urmă, sute de oameni au protestat la Skopje contra preconizatului acord cu Grecia. În plus, fostul premier și lider al VMRO, Nikola Gruevski – care a fugit din țară pentru a scăpa de o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru corupție și care a primit azil politic în Ungaria – scria pe pagina sa de Facebook: ”Noaptea aceasta (de joi spre vineri – n.e.) nu e una de odihnă pentru parlamentari. E ultima noapte în care ei se pot gîndi cum să facă să pună interesele naționale înaintea celor personale sau de partid”.

Susținere din afară

# Liderii occidentali susțin acordul dintre Macedonia și Grecia privind schimbarea numelui țării în Republica Macedonia de Nord.

Într-un vădit efort de a sublinia acest lucru, cancelarul german Angela Merkel a mers miercuri 9 ianuarie la Atena unde şi-a exprimat ”recunoştinţa” faţă de Alexis Tsipras pentru că a ”acționat pentru rezolvarea” acestei probleme spinoase. Ea a făcut aceste declaraţii joi, după o întâlnire de două ore cu omologul său grec, într-o atmosferă de destindere între Grecia şi Germania, faţă de ultimele două sale vizite în 2012 şi 2014, marcate de importante manifestaţii antiausteritate.

Premierul grec Tsipras a vorbit, la rîndul său, despre un ”acord model” care ”va aduce stabilitate şi creştere în regiune”. ”Grecia era o parte a problemei şi a devenit o parte a soluţiei”, a declarat el după cele două ore ale reuniunii cu Merkel.

Imediat ce este adoptat de parlamentul de la Skopje, acordul greco-macedonean, semnat la 17 iunie 2018 la Prespa, va trebui validat și de forul de la Atena, unde nu se întrevăd însă probleme deoarece e nevoie de acordul unei majorități simple a parlamentarilor eleni.

# Pe 12 iunie, premierul macedonean Zoran Zaev a anunțat că Atena şi Skopje au ajuns în cele din urmă la un acord asupra numelui Fosta Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM). Se dorea ca acest stat să se numească de acum înainte ‘Severna Makedonja’ / „Republica Macedonia de Nord”.

# Macedonia speră că acest acord îi va deschide calea pentru aderarea la NATO și, ulterior, la Uniunea Europeană.

# Diferendul dintre cele două state datează din 1991, când mica republică rezultată din destrămarea fostei Iugoslavii şi-a declarat independenţa. Acum, la nivel simbolic, se poate spune că Iugoslavia a intrat în istorie, nemaiexistînd oficial nicio referire la acest nume, odată cu dispariția FYROM.

# Macedonia/FYROM are două milioane de locuitori, dintre care circa un sfert (la nivel oficial) și mai bine de o treime (neoficial) sunt etnici albanezi. Între minoritatea albaneză și majoritatea de origine slavă au fost mai multe conflicte, inclusiv armate, reglementate prin acordul de la Kumanovo. În plus, Macedonia este singura țară din lume în care rromii si aromânii și-au văzut limba recunoscută ca limbă oficială.

Foto: Statuia lui Alexandru cel Mare in Skopje (sursa: Sinopsis)

Citește tot articolul pe Sinopsis

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.