G4Media.ro

Schimbările climatice vor provoca următoarea criză financiară. Care ar putea fi devastatoare

Schimbările climatice vor provoca următoarea criză financiară. Care ar putea fi devastatoare

La orizont, se întrevede o nouă lebădă care aduce semințele viitoarei crize financiare sistemice, care ar putea fi mult mai puternică și mai greu de gestionat decât crizele de până acum la nivel global. De această dată nu va mai fi o lebădă neagră (precum cea din celebra carte ‘Black Swan; de Nassim Nicholas Taleb), ci verde, și va fi adusă de schimbările climatice, se arată într-o analiză publicată de portalul italian Il Sole 24 Ore, preluată de Rador.

Alarma a fost lansată de Banca de Decontări Internaționale, instituția centrală care oferă servicii specializate băncilor din întreaga lume și pentru Financial Stability board, într-un raport recent publicat şi intitulat „Lebăda verde. Schimbările climatice și stabilitatea sistemului financiar: ce rol au băncile centrale, autoritățile de reglementare și supraveghetorii”, redactat de directorul general adjunct Luiz Awazu Pereira de Silva împreună cu Patrick Bolton, Morgan After, Frédéric Samama și Romain Svartzman.

Schimbări climatice imprevizibile

În această fază de mare incertitudine, legată în esență de marea imprevizibilitate a evoluției schimbărilor climatice, „băncile centrale pot fi târâte în mod inevitabil în ape neexplorate – spune raportul. Dacă rămân nemișcate și așteaptă să vadă ce fac alte autorități guvernamentale, acestea pot fi expuse riscului de a nu mai fi capabile să-şi atingă obiectivul de a asigura stabilitatea financiară și pe cea a prețurilor.

Și pot fi forţate să intervină ca salvatori, pe ultima sută de metri, a climei și să fie obligate să cumpere pe scară largă active devalorizate (concentrate în continuare pe emisiile de carbon, nota editorului) pentru a salva sistemul financiar și nu numai”. În esență, politica „wait and see” se poate dovedi foarte periculoasă, chiar dacă intervenționismul nu este răspunsul corect, deoarece „bunăvoința poate da naştere hazardului moral”.

Raportul

Raportul are la bază premisa conform căreia schimbările climatice sunt o sursă de instabilitate financiară și a prețurilor și, din acest motiv, băncile centrale sunt invitate să își revizuiască rolul, în special în vederea unei mai bune coordonări între politicile lor și cele ale guvernelor și inițiativelor din sectorul privat. Raportul se bazează pe bestsellerul lui Taleb, ‘Black Swan’, Lebada neagră, publicat în 2007, concomitent cu marea criză cauzată de ipotecile din SUA. Lebedele negre sunt evenimente neașteptate și rare, în orice caz deloc previzibile cu modelele de analiză tradiționale; impactul lor este pe scară largă şi pot fi explicate doar după ce au avut loc.

Lebedele verzi – spune raportul – comparativ cu cele negre au particularitatea de a fi mult mai periculoase, fiind amplificate de trei caracteristici: certitudinea rezonabilă că unele combinații de riscuri naturale conectate la tranziția energetică se vor materializa, iar acest lucru va însemna necesitatea unei acţiuni pentru a le contracara, în ciuda incertitudinii privind momentul în care vor apărea.

În al doilea rând: dezastrele naturale sunt mult mai grave decât cele mai periculoase dintre crizele sistemice, deoarece pot reprezenta o amenințare serioasă pentru umanitate.

În al treilea rând: complexitatea unei crize generată de schimbările climatice este mult mai mare, cu un sistem articulat de reacții în lanț și efecte asociate în cascadă, care pot „genera dinamici de mediu, geopolitice, sociale și economice, imprevizibile”. Aspectul caracteristic al acestor lebede, fie ele negre sau verzi, este că ele nu sunt previzibile cu modele tradiționale bazate pe serii istorice (probabilități măsurate în baza unor evenimente trecute), astfel încât va fi necesar să recurgem la noi modele bazate pe scenarii predictive care să ia în considerare şi reacțiile în lanț.

Însă, potrivit raportului, „până când nu vor fi luate inițiative la nivel de sistem”, nici acestea nu vor fi suficiente pentru a urmări riscurile și a le putea controla. O provocare titanică: e destul să ne gândim doar la politica guvernului american din epoca Trump, cu guvernul care a anulat acordurile de la Paris privind acțiunile și țintele care trebuie atinse pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Rolul băncilor centrale

Potrivit raportului, băncile centrale trebuie să joace un rol mai proactiv pentru a solicita schimbări de politici și o mai mare coordonare la scară globală. Acestea ar trebui să își coordoneze acțiunile cu un sistem mai larg de măsuri care trebuie să fie activate și puse în aplicare de către alți subiecți (guverne, sectorul privat, societatea civilă și comunitatea internațională). Printre aceste măsuri, este invocată necesitatea de a explora noi modalități de echilibrare a politicilor monetare, fiscale și prudențiale.

Iniţiativele sugerate

Printre inițiativele sugerate, se numără şi o nouă abordare pentru identificarea riscurilor legate de climă folosind modele de prognoză bazate pe metodologii prospective. Aceste riscuri „trebuie să fie integrate în regulamentul prudențial pentru bănci și monitorizate de stabilitatea financiară”, care este una dintre prerogativele Consiliului de stabilitate financiară (Financial Stability Board). În plus, sectorul privat trebuie convins să se deschidă în sensul unei mai mari comunicări a propriilor riscuri legate de schimbările climatice și emisiile de carbon.

Băncile centrale sunt, de asemenea, solicitate să includă obiectivele ESG în formarea portofoliilor lor de active, prin urmare, să investească în instrumente financiare ecologice și să „experimenteze în politicile monetare o abordare orientată spre sustenabilitate”. Tradus: introducerea sustenabilității printre obiectivele politicilor monetare.

De asemenea, raportul pledează pentru o „reformă a sistemului monetar și financiar bazată pe o abordare care consideră protecția climatică și stabilitatea financiară drept concepte interconectate” în care stabilitatea climatică este considerată un bun public care ”trebuie să fie susținut de sistemul monetar și financiar internațional”. Pe scurt, mandatul și prioritățile Consiliului de stabilitate financiară vor trebui revizuite.

Articol de Laura Serafini / Traducerea: Cătălina Păunel

Image by Gerhard Gellinger from Pixabay

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

17 comentarii

  1. Sa fie bine, ca sa nu fie rau!
    Se pare ca si pe timpul Imperiului Roman se foloseau la greu motoare diesel, ceea ce a si dus la Roman Warm Period (https://en.wikipedia.org/wiki/Roman_Warm_Period).
    Pacat ca nu erau banci centrale care sa ii panicheze pe romani.

    • Exact !
      Ca si bunicu care a murit la 90 de ani desi fuma cate un pachet de tigari pe zi incepand de la varsta de 17 ani tot as nu-i inteleg pe astia care se panicheaza cu fumatu’.
      Fumati fratilor cat vreti, bunicu a trait sanatos pana la 90 de ani !
      LOL !

  2. Oameni buni, este vorba despre acest raport aici, publicat ieri 20 Ianuarie 2020: https://www.bis.org/publ/othp31.htm

    • Pamflet
      Si incalzirea globala si plasticurile si poluarea nu intereseaza cu adevarat pe nimeni. De la organizatia mondiala a sanatatii la oengeuri, de la guverne la diverse asociatii, toti promoveaza aceste lucruri cu spaima aferenta, doar ca sa isi satisfaca propriile interese, in general financiare.
      Am luat legatura si cu diverse persoane din presa si din oeneurile de mediu, ii doare in cot de mediu, sunt doar niste sarlatani

  3. Pamflet
    Si incalzirea globala si plasticurile si poluarea nu intereseaza cu adevarat pe nimeni. De la organizatia mondiala a sanatatii la oengeuri, de la guverne la diverse asociatii, toti promoveaza aceste lucruri cu spaima aferenta, doar ca sa isi satisfaca propriile interese, in general financiare.
    Am luat legatura si cu diverse persoane din presa si din oeneurile de mediu, ii doare in cot de mediu, sunt doar niste sarlatani

    • In esenta, da ai dreptate. Stiu.
      Dar presa si ONG-urile nu sunt „toata lumea”. Deci afirmatia „nu intereseaza pe nimeni” este limitata presa si ONG-uri. Cat despre Lumea in general, afirmatia este APROAPE corecta. Si se refera la situatia de ACUM.
      Exista speranta.

    • @ABC
      Asteptam cu viu interes si raportul despre motivele incalzirii globale din epoca romana (https://en.wikipedia.org/wiki/Roman_Warm_Period).
      Probabil si pe romani ii durea tot in cot de plasticuri si dieseluri.

  4. Punctul ce distruge propozitia. 😐 G4Media, aveti BAC-ul ?

    • Punctul este intentionat (in opinia mea). Este o forma de pauza folosita pentru a crea efectul de subliniere pentru a doua parte a titlului.

    • Get a life man :))) mergi si da la bibeasca sau ceva de genu…da le dreacu de puncte

  5. Vai de mama ei de presa: Banca de Decontari Internationale? Analfabetilor! BIS este Banca Reglementelor Interationale!

    • Banca Reglementarilor Internationale, denumita si Banca de Decontari Internationale, cu sediul central la Basel, Elvetia.

    • Banca Reglementelor Internationale, denumita si Banca de Decontari Internationale.

  6. Nicio zi fără un articol lacrimogen despre sfârșitul lumii.
    Încercați să gândiți și să vă documentați mai bine, voi cei care credeți că faceți presă.
    Aveți o responsabilitate față de cititori. Nu mai intoxicați lumea cu prostii.

  7. Exista ipoteza conform careia, la nivel mondial, sursele regenerabile nu vor putea tine pasul cu decomisionarea centralelor pe combustibili fosili si cresterea consumului de energie. Este posibil ca directionarea intregii economii pe regenerabile sa fie o alegere gresita. Proiecte ca ITER progreseaza extrem de lent din cauza subfinantarii.

    • Deci solutia ar fi simpla, nu?
      Adica finantare pentru proiecte precum ITER, energie nucleara bazata pe thorium si multe altele.

  8. Avantul tehnologiilor de tot felul reduce abilitatile de supravietuire ale omului.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.