Scandalul decorării de către Klaus Iohannis a secretarei lui Marcel Vela: organizația civică Reset anunță că a câștigat definitiv procesul cu Administrația Prezidențială, care a trebuit să explice decizia

Asociația Reset Iași a anunțat luni că că a câștigat definitiv procesul intentat Administrației Prezidențiale, care a fost obligată să explice de fostul președinte Klaus Iohannis a decorat-o în 2020 pe Mădălina Siia Cenușă, secretara ministrului de Interne de la acel moment, Marcel Vela (PNL).

Astfel, Administrația Prezidențială a arătat, la cererea instanței, că secretara lui Vela a fost decorată pentru că s-ar fi remarcat prin „fapte strălucite și meritorii”, chiar dacă Mădălina Siia Cenușă nu îndeplinea condițiile de vechime cerute de lege pentru decoararea cu Medalia Națională Pentru Merit clasa a III-a.

Citește mai jos comunicatul Reset:

În 25 noiembrie 2020, președintele României acorda dnei Mădălina Siia Cenușă distincția Medalia Națională Pentru Merit clasa a III-a, cu însemn pentru civili. Am aflat apoi din presă că dna Siia fusese secretara ministrului Vela, angajată la M.A.I. în condiții dubioase, așa că am pornit pe firul acestui proces ca să vedem ce „rezultate remarcabile” a avut dna Siia la M.A.I. ca să primească o astfel de distincție.

În decembrie 2020, am a trimis către M.A.I. două cereri 544/2001, în care solicitam informații referitoare la decorarea cu cântec a secretarei ministrului Vela de către președintele Iohannis: una în care ceream să ni se pună la dispoziție propunerea de decorare , precum si avizul Cancelariei Ordinelor, documente esențiale în circuitul unui ordin de decorare, și o a doua în care ceream CV-ul dnei Siia-Cenușă și să ni se comunice funcția deținută de Siia în cadrul instituției.

M.A.I. ne-a comunicat în februarie 2021 care au fost „rezultatele din activitatea profesională” a dnei Siia care au stat la baza propunerii de decorare: câteva clipuri despre COVID pe YouTube cu 100 de vizualizări în medie, dar nici de acolo nu reiese contribuția efectivă, dar și „500 de postări urcate pe contul M.A.I. cu impact major asupra informării corecte a cetățenilor, în perioada iunie-noiembrie 2020.”

După un proces lung, în care M.A.I. a folosit toate tertipurile pentru a bloca accesul la informații de interes public (interesul legitim, GDPR etc.), am câștigat procesul cu M.A.I., care, în sfârșit, ne-a pus la dispoziție documentele, mai puțin CV-ul dnei Siia, care se pare că nici nu a fost solicitat la angajare. Practic, angajarea s-a făcut pe bază de orice, numai pe bază de CV nu, oricât de subțire ar fi fost acesta.

La fel de subțire a fost și propunerea de decorare, care conține un dosar individual foarte succint, cu nume, prenume, funcție în cadrul instituției, iar la motivare: „Pentru rezultate deosebite obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în îndeplinirea sarcinilor specifice”. A se reține expresia rezultate deosebite, vom vedea mai jos.

Din răspunsul M.A.I. din 29.10.2021 am aflat totuși o informație importantă, și anume că dna Siia fusese angajată în calitate de personal contractual, îndeplinind funcția de referent în cadrul MAI, pentru o perioadă de numai 8 luni, respectiv aprilie-decembrie 2020.

Ce spune Regulamentul privind acordarea medaliei

Dincolo de motive subiective și politice de oportunitate care pot sta la baza unei decizii de decorare, am considerat că acordarea medaliei s-a făcut cu nerespectarea Regulamentului privind descrierea și acordarea Medaliei Naționale Pentru Merit din 29.06.2000, care stipulează la articolul 12:

Art. 12 Decorarea cu Medalia Naționala Pentru Merit se poate face numai după îndeplinirea, cu rezultate deosebite, a unor funcții civile și militare timp de cel puțin 5 ani.

Art. 14 alin. (1) Pentru merite cu totul deosebite, vechimea și stagiile prevăzute la art. 12 din prezentul regulament pot fi reduse cu maximum o treime.

Pe baza acestei informații obținute de la M.A.I. și care ridica suspiciuni grave privind legalitatea acordării medaliei, în ianuarie 2021 am formulat plângere prealabilă împotriva Decretului 939 din 25.11.2020 emis de președintele României și am solicitat revocarea acestui act administrativ întrucât dna Siia nu se încadra la articolele 12 și 14 alin. (1) din Regulamentul amintit anterior, în sensul că dna Siia nu lucrase cel puțin 5 ani, nici măcar perioada redusă cu o tremie pentru „merite cu totul deosebite”, ci 8 luni, după cum reiese din răspunsul M.A.I.

Am acționat în judecată Administrația Prezidențială

Instanța de fond (Curtea de Apel Iași) a respins cererea formulată de Reset și a acceptat pledoaria pârâtului (Președintele României), care a invocat în mod incorect articolul 5 alin. 1 lit. a din Legea 554/2004, conform căruia „nu pot fi atacate în contenciosul administrativ actele administrative ale autorităților publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul“.

Am arătat în întâmpinare că în speța de față, actul semnat de Președintele României este un act administrativ care nu presupune niciun raport și nicio colaborare instituțională cu Parlamentul, căci instituțiile implicate, direct sau indirect, în emiterea decretului sunt Administrația Prezidențială (prin Președintele României) și Guvernul României (prim-ministrul, care este contra-semnatarul decretului, și, eventual, ministrul afacerilor interne, care este autorul propunerii de decorare).

Înalta Curte trimite cauza spre rejudecare

Prin sentința din octombrie 2023, Înalta Curte a respins opinia primei instanțe, care reținuse obligativitatea contrasemnării de către prim-ministru a decretului, precizând că acest act administrativ nu vizează vreun raport instituțional între Președinte și Parlament.

De altfel, Administrația prezidențială chiar a și încercat să paseze răspunderea către prim-ministru și ministrul afacerilor interne, prin introducerea în cauză a acestora, justificând că decretul a fost contrasemnat de prim-ministru (Orban) și s-a făcut la propunerea ministrului (Vela), „singura entitate aptă să justifice rezultatele remarcabile ale persoanei în cauză”.

Înalta Curte a respins toate excepțiile invocate de Administrația Prezidențială și a trimis cauza spre rejudecare pe fond la aceeași instanță.

Dosarul este trimis spre rejudecare, cu Curtea de Apel Iași

La rejudecare, Administrația Prezidențială a invocat din nou obligativitatea contrasemnării de către prim-ministru, lăsând a se înțelege că actul contrasemnării de către prim-ministru poartă o mai mare greutate decât actul semnării de către președinte, exonerând astfel Președintele Românei de calitatea sa de emitent principal al actului contestat.

În plus față de acest tertip care fusese deja spulberat de Înalta Curte, Administrația Prezidențială a mai găsit o portiță de scăpare, și anume Ordonanța de urgență nr. 151/2000, care a eliminat cerința vechimii necesare pentru acordarea medaliilor, astfel:

“(2) Pentru fapte strălucite și meritorii în serviciul statului roman Președintele României poate conferi Meritul Național Pentru Merit fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 1, 12 și 13.”.

Așadar, de la „merite cu totul deosebite” indicate în 2020, Administrația Prezidențială a considerat în 2024 că dna SIIA s-a remarcat prin „fapte strălucite și meritorii”, așa că nu contează vechimea.

Curtea de Apel Iași ne-a dat dreptate, invocând răspunsului M.A.I. la cererea 544

Argumentul Curții de Apel a fost imbatabil: dacă medalia poate fi acordată de Președinte fără îndeplinirea condițiilor legate de vechime, cum a invocat Administrația Prezidențială ulterior emiterii decretului, atunci de ce în motivarea detaliată a propunerii înaintate către Președintele României se face referire la: ,,rezultate deosebite obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în îndeplinirea sarcinilor specifice”, adică tocmai cerința din Regulamentul de acordare a medaliei care prevede vechimea de 5 ani? De altfel, Curtea spune clar că „examenul de legalitate a actului administrativ nu poate privi aspecte ulterioare momentului emiterii sale”.

De asemenea, Curtea explică foarte bine că deși Președintele dispune de o largă marjă de apreciere, un drept legitim și consacrat în Constituție, acest drept „trebuie să fie exercitat cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, pentru că, altfel, dreptul de apreciere s-ar transforma în exces de putere”.

Am apreciat faptul că, în hotărârea care ne-a dat câștig de cauză, instanța a luat în calcul și a invocat în hotărâre că acțiunea Reset se bazează pe scopul și misiunea sa declarate în Registrul Asociațiilor, și anume: „promovarea libertății, întărirea democrației, susținerea statului de drept, buna guvernare, promovarea și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, educația și implicarea civică.”

Vom continua să mergem pe acest drum, considerând că acțiunile și campaniile noastre sociale trebuie combinate cu acțiuni de protest și watchdog, care nu au avut niciodată substrat politic sau partinic.