Șapte eurodeputați români s-au abținut la votul pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor / Târziu: „Nu trebuie să permitem instaurarea unui regim de tip Big Brother” / Terheș: „Referirea la copii LGBTQ+ diluează grav obiectivul central” / 4.000 de violuri asupra unui minor reclamate în România în 2024

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Șapte eurodeputați români s-au abținut la votul masiv pe care Parlamentul European l-a dat, în sesiunea plenară din 16-18 iunie 2025, pentru a adopta o poziție privind propunerea Comisiei Europene de actualizare a directivei privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Parlamentul European (PE) a cerut, în principal, să nu se prescrie abuzurile sexuale comise asupra minorilor, care aproape întotdeauna sunt raportate doar după ani de zile, iar materialele ce conţin abuzuri generate de inteligenţa artificială (AI) să fie considerate infracţiuni.

• La solicitarea G4Media, Inspectoratul General al Poliției Române a transmis următoarele date: „În anul 2024, la nivel național, au fost sesizate 3.999 de infracțiuni de viol asupra unui minor, respectiv 934 de infracțiuni privind agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor. De asemenea, în primele 6 luni ale anului 2025, la nivel național, au fost sesizate 2.089 de infracțiuni de viol asupra unui minor, respectiv 439 de infracțiuni privind agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor.”

Poziția Parlamentului European a fost adoptată cu un vot masiv favorabil: 599 de voturi pentru, doar 2 împotrivă și 62 de abțineri.

Șapte dintre europarlamentarii români s-au abținut. Potrivit organizației neguvernamentale Europuls, aceștia sunt Dragoș Benea, Gheorghe Cârciu, Claudiu Manda, Ștefan Mușoiu de la PSD, Claudiu Târziu și Cristian Terheș (ECR), precum și Diana Șoșoacă.

Contactat de G4Media, Claudiu Târziu a precizat telefonic: „M-am abținut pentru că existau o serie de probleme, așa cum se întâmplă în multe acte normative, probleme privitoare la inocența copiilor”.

Târziu a mai precizat că și-a motivat poziția încă de la momentul votului din PE, pe care apoi a transmis-o G4Media și în care invocă în principal încălcarea dreptului la viață privată:

Cristian Terheș și-a motivat abținerea prin faptul că textul propus votului conținea referiri la copii LGBTQ+.

„Domnule președinte, Raportul privind propunerea de directivă pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor abordează o problemă extrem de gravă și urgentă. Din păcate însă, textul a fost compromis de infiltrarea unor elemente ideologice precum ideologia de gen, care nu au nicio legătură cu scopul juridic al acestui demers.

Abuzul sexual, exploatarea minorilor și producerea de materiale cu pornografie infantilă sunt realități cutremurătoare, care cer o reacție fermă, clară și unitară din partea Uniunii Europene. Susțin fără rezerve măsuri eficiente, concrete și juridic bine fundamentate pentru combaterea acestor crime. Combaterea infracțiunilor, însă, se face prin instrumente juridice care necesită claritate și precizie în exprimare, nu ambiguități ideologice.

Astfel, introducerea în raport a unor formulări ideologice ambigue și imprecise, precum referirea la copii LGBTQ+ diluează grav obiectivul central – protejarea tuturor copiilor, indiferent de context. Copiii trebuie apărați în mod egal, nu împărțiți pe criterii ideologice absurde. Intervențiile hormonale sau conceptele fluide de identitate nu au nicio relevanță în contextul prevenirii abuzurilor sau combaterea infracțiunilor. Ele creează confuzie și slăbesc mesajul directivei. Am ales de aceea să mă abțin la acest vot”, se arată în explicația votului lui Terheș.

Cristian Terheș a mai susținut că „ce s-a întâmplat si cu acest dosar e un exemplu de cum o cauză ori subiect important este compromis de utopii ideologice”.

La remarca reporterului G4Media că referirile la copiii LGBTQ+ în rezoluție sunt legate doar de faptul că aceștia sunt o categorie mai vulnerabilă, Terheș a replicat: „Cum am spus, copiii nu pot fi împărțiți în criterii ideologice absurde. Orice formă de abuz sau hărțuire împotriva oricărui copil trebuie combătută”.

G4Media a încercat să obțină un punct de vedere și din partea europarlamentarilor PSD Claudiu Manda și Dragoș Benea, însă aceștia nu au răspuns până la publicarea articolului.

De ce au decis statele membre UE să ia măsuri în privința abuzului sexual asupra copiilor

EUCPN (The European Crime Prevention Network) arăta, în 2003, că s-a înregistrat o creștere fără precedent a numărului de cazuri raportate autorităților, de la doar 23.000 în 2010 la peste 1 milion în 2020. În plus, din cauza pandemiei de COVID-19, numărul acestora a continuat să crească. Peste 60% din materialele care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor la nivel mondial sunt găzduite pe servere din UE, iar peste 90% din rapoarte provin de la un singur furnizor, META, potrivit EUCPN.

Problema a devenit o prioritate odată cu strategia UE din iulie 2020 pentru o luptă mai eficientă împotriva abuzului sexual asupra copiilor.

Ce a votat Parlamentul European legat de combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor

Poziția Parlamentului vizează în primul rând înăsprirea sancțiunilor pentru o serie de infracțiuni sexuale care implică minori. Deputații europeni propun pedepse maxime mai mari pentru cazurile în care copiii, chiar dacă au depășit vârsta legală a consimțământului sexual, nu consimt în mod liber la acte sexuale. Sunt incluse și infracțiuni precum recrutarea de minori pentru exploatare prin prostituție, distribuirea sau posesia de materiale care conțin abuzuri sexuale, dar și oferirea de recompense în schimbul unor astfel de fapte.

Una dintre cele mai importante propuneri vizează eliminarea termenelor de prescripție pentru infracțiunile de acest tip. Datele arată că majoritatea victimelor nu sunt în măsură să relateze abuzurile decât după foarte mult timp, uneori după ce au devenit adulte. De aceea, Parlamentul propune ca dreptul de a depune plângere sau de a solicita despăgubiri să nu mai fie limitat de timp, recunoscând complexitatea traumei și nevoia de justiție fără constrângeri, a notat Europuls.

Poziția adoptată introduce și o extindere importantă a definițiilor legale privind materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. Parlamentul cere ca acestea să includă în mod explicit imaginile și videoclipurile generate cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv cele care nu implică copii reali, dar care reproduc în mod realist situații de abuz. Este avută în vedere și utilizarea tehnologiilor emergente precum realitatea virtuală sau augmentată, precum și instrumentele digitale (chatboți, avataruri) folosite pentru ademenirea minorilor. Aceste forme de abuz digital vor fi tratate cu aceeași gravitate.

Un element central al poziției Parlamentului este sprijinul oferit victimelor. Acestea ar urma să beneficieze gratuit de servicii medicale, psihologice și juridice adaptate vârstei și nevoilor lor, indiferent dacă au depus o plângere penală. Se recomandă implementarea modelului Barnahus, care presupune ca toate serviciile de sprijin să fie oferite sub același acoperiș, pentru a reduce retraumatizarea și a facilita accesul la justiție. Asistența se va putea extinde inclusiv în viața adultă, în funcție de nevoile individuale ale fiecărei victime.

Parlamentul susține, de asemenea, folosirea anchetelor sub acoperire și a metodelor de supraveghere digitală pentru depistarea infractorilor, precum și consolidarea colaborării între statele membre și organismele europene. Organizațiile societății civile vor putea juca un rol activ în procesul de raportare, prevenire și sprijin al victimelor.

Ce urmează după votul din Parlamentul European

Parlamentul European și Consiliul UE vor avea negocieri pentru stabilirea formei finale a noilor reglementări.

După adoptarea formei finale a directivei, aceasta va trebuie transpusă, într-un termen stabilit, de toate statele membre, inclusiv de România.