Retailerii cer Guvernului să retragă un proiect privind reciclarea ambalajelor în baza unei garanţii şi să amâne termenul de 1 ianuarie 2021 pentru adoptare. Afacerea ar urma să fie gestionată de un ONG stabilit de ministrul Mediului

Reprezentanţii magazinelor  – Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din Romania, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România și Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România – solicită noului ministru al Mediului, Barna Tánczos, să retragă proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticle, peturi, doze de aluminiu) și să amâne termenul de adoptare stabilit pentru 1 ianuarie 2021.

Retailerii vor un studiu de impact şi putere de decizie mai mare în ONG-ul care va administra sistemul de reciclare pe garanţie. Comercianţii sunt nemultumiţi pentru că ei trebuie să plătească costurile, însă de administrarea sistemului de reciclare se va ocupa un ONG desemnat de ministrul Mediului. Magazinele trebuie să facă investiţii serioase în spaţii de depozitare, personal şi utilaje. Şi apoi să se re-autorizeze pentru noile re-configurări de spaţii.

„În forma actuală, proiectul de HG menționat urmărește să pună în aplicare un mecanism de colectare a ambalajelor cu aparența unui monopol – pe o piață a cărei valoare este estimată de unele surse la aprox. 600 de milioane de euro – administrat de o entitate fără scop lucrativ – selectată pe baza unei proceduri stabilite prin Ordin de Ministru – pentru o perioadă de 10 ani.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Deși răspunderea administratorilor acestui ONG va fi limitată la prevederile Ordonanței 26 – pe baza căreia este înființat – capitalul economic asupra căruia vor fi luate decizii va fi unul impresionant, chiar la scara UE, deoarece prin efectul textului HG ambalajele de plastic, sticlă și metal colectate de către toti comercianții din România devin proprietatea administratorului (ONG) sistemului depozit garanție care poate fi format exclusiv din producătorii care controlează 30 la sută din piața ambalajelor.

În schimb, tuturor comercianților, indiferent de mărime sau suprafață, care vând astfel de produse – aproximativ 5.000 de magazine – li se impune ca într-un an de zile – până la 1 aprilie 2022 – să investească între zeci de milioane de euro în cazul rețelelor mari, și zeci de mii de euro în cazul magazinelor mici individuale – pentru crearea de puncte de colectare în spațiile – pentru care să obțină și toate autorizațiile aferente, în caz contrar riscând amenzi substanțiale și chiar retragerea autorizației de funcționare. În funcție de rețeaua de magazine deținută, costurile efective ale unui retailer pentru amplasarea unor aparate de colectare pot varia între zeci de milioane de euro în cazul celor mari și chiar și zece mii de euro in cazul celor mici cu un singur magazin.

Proiectul de HG mai prevede și că ONG-ul care va administra sistemul garanție depozit va organiza colectarea ambalajelor – cel mai probabil printr-o flotă de mașini achiziționată din surse proprii – și transportarea acestora la 5 centre de numărare, pe care urmează să le construiască regional, pe întreg teritoriul României – cost estimat la câteva milioane de euro fiecare – ambalaje pe care apoi le va putea vinde industriei reciclatoare liber, pe baza propriei evaluări”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată către noul ministru al Mediului semnată de  retaileri.

Fostul ministru PNL al Mediuluiu, Mircea Fechet, cel care a iniţiat HG, îşi apără proiectul.

„Nu poate fi vorba nici de departe de un monopol privind administratorul sistemului. Operatorul unic de sistem va fi o entitate non-profit, în care se vor regăsi producători sau reprezentanți ai acestora, dar și retaileri.

De asemenea, este necesar ca micile magazine să fie parte din sistem, pentru a spori accesibilitatea acestuia. Cetățenii nu trebuie să meargă kilometri întregi pentru a returna ambalajele de băuturi, ci trebuie să le poată returna chiar și la magazinul de la colț. Cu toate acestea, micile magazine nu vor fi afectate în niciun fel, aceștia vor primi de la sistem un tarif de gestionare pentru a-și acoperi costurile (…)

Sistemul garanție-returnare (SGR – n.r.) funcționează în peste 10 state europene și dă rezultate foarte bune. Dar comercianții care scriu astăzi aceste rânduri știu asta deja, majoritatea fiind prezenți și în acele state, unde implementează mecanismul. În niciuna dintre aceste țări nu a fost afectată activitatea comercianților.

Sigur că SGR presupune o schimbare de mentalitate și un efort din partea tuturor celor implicați – de la producători, la retaileri și până la cetățeni. Posibil ca pentru fiecare om să fie mai comod să lase pet-ul sau doza de aluminiu la ghena de gunoi, dar sistemul se bazează pe responsabilitatea și conștientizarea tuturor că un mic efort din partea fiecăruia se va traduce într-un beneficiu imens asupra mediului înconjurător.

Proiectul a primit aprecieri de la mai multe ONG-uri de profil. Mecanismul este unul transparent, bine pus la punct și de care țara noastră are mare nevoie. Mai mult de atât, 96% dintre români sunt în favoarea introducerii acestui mecanism în țara noastră, conform unui sondaj IRSOP, iar 81% consideră potrivită stabilirea valorii garanției la 50 de bani per ambalaj.

Să spunem lucrurilor pe nume – suntem o țară în care procentul de reciclare e cel mult unul modest. Avem nevoie de reglementare. Și avem nevoie de ea cât mai curând. Comercianților li se acordă suficient timp – peste un an de zile – pentru a pune la punct infrastructura necesară, pentru ca România să se alăture țărilor civilizate la capitolul managementul deșeurilor.

Începând cu 1 ianuarie 2021, România va plăti o taxă către UE pentru cantitatea de plastic pe care o introduce pe piață și pe care nu o reciclează. Un motiv în plus pentru care sistemul garanție-returnare nu mai poate fi amânat. Realitatea este că fiecare zi în plus în care mecanismul nu este implementat înseamnă un mediu și mai poluat pentru noi și pentru copiii noștri”, a scris Mircea Fechet pe Facebook.

Scrisoarea retailerilor a primit o replică şi din partea unui grup de ONG-uri, printre care Zero Waste Romania, pe pagina de Facebook „România Ecologică”.

„România riscă să fie în continuare sufocată de deșeurile marilor companii poluatoare! La 01 ianuarie 2021 ar trebui să avem publicat în Monitorul Oficial HG-ul prin care România intră în rând cu cele mai performante state membre UE la reciclare”, au scris ei.

„Orice schimbare necesită un mic efort. Întotdeauna este mai simplu să n u faci nimic, însă din cauză că nu facem nimic am ajuns în situaţia că suntem una dintre cele mai poluate ţări din UE şi cu cele mai slabe rezultate la reciclare”, a declarat pentru G4media.ro şi Raul Pop, expert în deşeuri.

Până la 1 ianuarie 2021 ar trebui adoptată hotărârea de Guvern care dă startul pregătirilor pentru reciclarea sticlelor, peturilor şi dozelor de aluminiu în baza unei garanţii de 50 de bani. România ar trebui să fie pregătită să recicleze pe garanţie până la data de 1 aprilie 2022. Cei care vor cumpăra o sticlă de suc, vor plăti o garanţie de 50 de bani şi îşi vor primi banii înapoi la returnarea ambalajului, în orice alt magazin. Reciclarea pe garanţie este deja funcţională în 10 state europene, mai ales în ţările nordice. (Foto: Pexels.com)

Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR.