Republica Moldova insistă să adere la UE, cu sau fără Ucraina, dar Bruxelles-ul ezită

UE și Moldova vor discuta despre creșterea economică și securitate la primul lor summit bilateral de la Chișinău, vineri. Președinta Moldovei, Maia Sandu, se va întâlni cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului UE, António Costa, scrie Euronews.

În timp ce Moldova se pregătește să găzduiască vineri, la Chișinău, un summit bilateral crucial cu Uniunea Europeană, președinta Maia Sandu și guvernul său proeuropean depun eforturi concertate pentru a accelera aderarea țării la UE, depășind-o potențial pe vecina Ucraină.

În ciuda atacurilor hibride repetate din partea Rusiei și a dificultăților economice, Moldova este dornică să prezinte progresele recente în alinierea la standardele UE ca motive pentru decuplarea procesului său de extindere de cel al Ucrainei. Însă Bruxelles-ul rămâne prudent.

O sursă din cadrul președinției daneze a UE a declarat pentru Euronews că „decuplarea procesului de extindere între Moldova și Ucraina nu este de actualitate”. Liderii UE se tem că permiterea Moldovei să avanseze ar putea trimite un semnal greșit, sugerând o acceptare strategică a obiectivelor destabilizatoare ale Rusiei în regiune.

Din perspectiva UE, extinderea nu este doar un proces birocratic, ci un mesaj geopolitic. Menținerea unei abordări unificate față de Moldova și Ucraina este văzută ca o modalitate de a sublinia solidaritatea și de a rezista manipulării externe.

Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, președintele Comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova, este unul dintre cei mai vocali susținători ai Moldovei la Bruxelles. El susține că această mică națiune nu numai că progresează rapid, dar ar necesita și un efort mai mic din partea instituțiilor UE în comparație cu Ucraina.

„Integrarea Republicii Moldova în UE va necesita un efort mai mic”, a declarat Mureșan pentru Euronews. „Integrarea țărilor mici este mai ușoară decât integrarea țărilor mai mari. Moldova este o țară mică și, cu sprijinul nostru, poate realiza multe cu sume care nu sunt semnificative pentru UE, dar care sunt transformatoare pentru Moldova.”

Plan de creștere și reziliență economică

Se așteaptă ca UE să dezvăluie un plan de creștere economică pe trei ani, în valoare de 1,9 miliarde de euro, pentru Moldova, finanțat parțial prin împrumuturi și granturi, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții. Investiția vizează stimularea economiei Moldovei și reducerea vulnerabilității acesteia la presiunile externe, în special din partea Rusiei.

„Știm că Rusia a șantajat-o cu prețuri ridicate la energie”, a declarat Mureșan. „Țara a suferit din cauza inflației ridicate; trebuie să îi consolidăm economia.”

Infrastructura energetică a Moldovei a suferit o transformare semnificativă din 2022. Acum este conectată la rețeaua electrică europeană, iar UE a finanțat modernizări majore ale sistemelor sale de distribuție interne. Chișinăul s-a angajat, de asemenea, să genereze 27 % din energia sa din surse regenerabile până în 2030.

În ciuda unor obstacole – inclusiv o încetinire atribuită șocului energetic provocat de războiul din Ucraina – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) consideră că economia Moldovei este rezilientă. Într-o schimbare istorică, peste 50% din exporturile moldovenești au fost destinate UE în 2024 – cea mai mare pondere din istoria țării.

Amenințări hibride și presiune strategică din partea Rusiei

Bruxelles-ul rămâne extrem de conștient de presiunile interne și externe cu care se confruntă Moldova. În timp ce opinia publică este împărțită între sentimentele pro-occidentale și pro-ruse, regiunea separatistă Transnistria – încă sub controlul de facto al Rusiei – rămâne o sursă de instabilitate.

„Minoritatea rusofonă și companiile din așa-numita regiune Transnistria beneficiază de integrarea europeană. Peste 70% din exporturile lor sunt destinate pieței europene. Așadar, cred că Rusia va continua să încerce să destabilizeze regiunea”, a afirmat Mureșan, subliniind paradoxul influenței ruse în regiune.

Cooperarea în domeniul securității se intensifică deja. În cadrul Parteneriatului pentru securitate și apărare dintre UE și Moldova, UE a alocat 197 de milioane de euro prin Facilitatea europeană pentru pace (2021-2025) pentru modernizarea forțelor armate ale Moldovei.

Moldova și Ucraina au depus ambele cereri de aderare la UE în martie 2022 și au obținut statutul de țări candidate în iunie același an. Negocierile oficiale de aderare au început în iunie 2024, dar modul și momentul în care fiecare țară va progresa rămân chestiuni sensibile din punct de vedere politic.

Deocamdată, Bruxelles-ul pare să nu fie dispus să separe cele două procese. Însă, dacă Moldova va continua să demonstreze reforme tangibile, reziliență economică și fiabilitate geopolitică, argumentele în favoarea accelerării procesului de aderare ar putea deveni mai greu de ignorat.