Reformă profundă a UE? Parlamentul European cere renunțarea la unanimitate pentru marile decizii, dar mai multe state sunt reticente

Parlamentul European a cerut joi cu o mare majoritate o reformă a funcționării UE care să-i confere dreptul de iniţiativă legislativă şi încetarea unanimităţii la nivelul Consiliului UE, transmite publicația Les Echos, citată de Rador. Acum este nevoie de o majoritate a statelor membre pentru a începe procesul, dar mai multe state – printre care și România – sunt reticente față de o astfel de schimbare majoră.

Profitând de impulsul Conferinței privind Viitorul Europei, care s-a încheiat la 9 mai, deputații europeni au votat joi după-amiază, cu o largă majoritate de 355 de voturi, pentru o rezoluție care detaliază revizuirea tratatelor, pentru a eficientiza și accelera procesul decizional al UE.

Creat în 1979 în forma actuală, Parlamentul nu a încetat de atunci să ceară – și să obțină – mai multe prerogative, în numele democrației europene. De această dată vizează de această dată dreptul de inițiativă legislativă, astăzi monopol al Comisiei.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Sandro Gozi, de la grupul centrist Renew, consideră că este necesar dreptul de inițiativă legislativă al Parlamentului „pentru a reechilibra erodarea de facto a dreptului de inițiativă al Comisiei de către Consiliul European, pe care o urmărim neputincioși de ani de zile”.

Deputații europeni au învățat, de asemenea, lecțiile evenimentelor recente, în special șantajul operat de Ungaria în timpul ultimului summit european, cel care a dat naștere celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, scrie Les Echos. În rezoluția lor, parlamentarii solicită adoptarea „votului cu majoritate calificată în Consiliu, în loc de unanimitate, în domenii relevante precum adoptarea de sancțiuni (…)”.

Guy Verhofstadt, unul dintre liderii Renew, a deplâns lentoarea cu care Uniunea a reacționat la invazia Ucrainei, subliniind că embargoul petrolului nu va fi deveni efectiv până la sfârșitul anului. În opinia sa, „lumea de mâine nu este o lume a statelor-națiuni, ci o lume a imperiilor. China, India, Statele Unite sunt imperii. Doar o UE fără principiul unanimității și fără drept de veto poate supraviețui în această lume”.

Deputații au în vedere și fiscalitatea, după ce Polonia blochează, de luni de zile, transpunerea în dreptul european a acordului OCDE privind impozitarea minimă a multinaționalelor.

Întrucât Comisia a identificat și încălcări grave ale principiilor statului de drept în Polonia și Ungaria, deputații europeni doresc „să consolideze procedura de protecție a valorilor fundamentale ale UE”, cu alte cuvinte, să dea mai multă greutate articolului 7 din Tratatul privind UE, care prevede suspendarea dreptului de vot, dar solicită o constatare „unanimă” a încălcării principiilor Uniunii. Deputații vor apoi să aibă puterea de a modifica bugetul european.

Din moment ce pandemia și războiul din Ucraina au demonstrat slăbiciunea prerogativelor UE, textul solicită transferul de noi puteri „în domeniile sănătății, energiei, apărării și politicilor economice și sociale”. În fața slăbiciunii armatelor europene și a fragmentării achizițiilor de echipamente, Parlamentul cere și „întărirea politicilor comune de apărare și securitate”.

Cei mai federaliști sau „federalizanți” europarlamentari au vrut să meargă mai departe, dar au preferat să-și limiteze cerințele pentru a obține sprijinul cât mai multor conservatori și deci un vot masiv pentru rezoluție, care a primit doar 154 de voturi negative și 48 de abțineri. Pentru ei, era vorba de a exercita presiuni politice puternice asupra celor Douăzeci și șapte: este nevoie de o majoritate simplă a statelor membre pentru a declanșa lansarea unei Convenții. Potrivit federaliştilor, lista revizuirilor va fi întotdeauna posibilă după ce procedura a fost instituită.

Tocmai de teama de a deschide cutia Pandorei, un număr mare de state membre și-au exprimat deja rezerve serioase. Potrivit informațiilor noastre, majoritatea dintre aceștia ar dori să nu se lanseze în acest exercițiu. Un „nu” pur și simplu ar pune totuși o problemă politică, deoarece ar părea să nege rezultatul Conferinței pentru Viitorul Europei.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru / Sursa foto: European Union 2022 – Source : EP / Philippe STIRNWEISS