Raport: Doar un sfert dintre refugiații ucraineni folosesc sursele oficiale de informare ale autorităților din România

Doar un sfert dintre refugiații ucraineni folosesc sursele oficiale de informare ale autorităților din România. Preferă, în schimb, grupuri de Facebook, Telegram și Viber sau discuții unu-la-unu cu alți refugiați pentru a găsi cazare, medici, transport sau un loc de muncă. Acestea sunt concluziile raportului „Bariere și punți: comunicarea și schimburile de informații în comunitatea de refugiați ucraineni din România”, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Internews.

Cercetarea a fost derulată în perioada iulie-august 2022 și include perspectivele a 1.180 de refugiați, a 19 furnizori de servicii și a 2 reprezentați media din București, Iași, Constanța și Brașov. Cercetarea a fost realizată cu sprijinul Twilio, prin proiectul Tech4Ukraine, care ajută persoanele nevoite să fugă din calea războiului din Ucraina.

„În prezent, refugiaților le este greu să ia decizii și să își facă planuri pe termen lung pentru că se confruntă cu o mulțime de probleme legate de accesarea informațiilor. Politicile naționale care îi privesc sunt comunicate prin site-uri guvernamentale, dar este neclar modul în care se transpun la nivel local și care sunt condițiile pentru a beneficia de ele. De aceea, este nevoie ca autoritățile să colaboreze pentru a oferi informații adaptate pe regiuni și, mai mult decât atât, acestea să fie disponibile și în limba ucraineană și în rusă”, spune Cristina Lupu, director executiv la Centrul pentru Jurnalism Independent.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Principalele concluzii ale raportului:

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, peste 1,6 milioane de refugiați au fost nevoiți să fugă din calea războiului, în România. În noiembrie 2022, peste 88.000 de oameni încă se adăposteau la noi în țară, cu sprijinul autorităților, ONG-urilor, voluntarilor și al sectorului privat. Însă accesul la informații actualizate despre serviciile și drepturile de care beneficiază lasă de dorit.

Mai bine prin viu grai, decât din social media sau de la autorități

Potrivit cercetării CJI, în primele luni de intervenție umanitară, refugiații s-au bazat pe rețele informale pentru a comunica informațiile esențiale despre traversarea în siguranță a frontierelor, despre măsurile de protecție temporară și accesul rapid la servicii umanitare.

Deși 98% dintre refugiați declară că au acces la internet, informațiile obținute prin comunicare orală sunt încă cele mai de încredere. Acest lucru este cauzat de faptul că există un exces de informații și surse greu de verificat. De asemenea, accesul la internet nu garantează neapărat că toți refugiații sunt conectați digital. Deși au fost create zeci de grupuri de Facebook, Telegram și Viber, precum și site-uri administrate de autorități, agenții umanitare și voluntari, refugiații preferă să își procure informațiile de la alți refugiați, voluntari sau membri ai comunității gazdă. Doar un sfert dintre refugiați folosesc sursele oficiale de informare ale autorităților din România (21% uneori, 4% deseori/mereu), însă informațiile de aici sunt accesate de voluntarii și personalul din comunitățile gazdă, care le diseminează apoi în comunitatea de refugiați.

Teama de a nu fi înțeles, atât online, cât și offline

Principala barieră în accesarea informațiilor este limba, care, împreună cu golurile de informații, percepțiile greșite și zvonurile cum că interacțiunile cu autoritățile pot duce la deportarea lor îi determină pe refugiați să evite folosirea canalelor de comunicare create special pentru ei. „Mai mulți refugiați au declarat că nu folosesc liniile telefonice speciale de teamă că operatorii nu înțeleg limba lor, unii adăugând că nu ar suna nici la poliție sau servicii de urgență într-o situație de criză, tot de teamă că nu vor fi înțeleși”, adaugă Cristina Lupu, director executiv la Centrul pentru Jurnalism Independent.

Google translate, mai precis pentru traduceri rusă-română

Majoritatea refugiaților vorbesc rusa acasă (72%), dar resimt o presiune socială să folosească limba ucraineană în public, atât online, cât și offline. Așa că folosesc Google translate pentru a căuta pe internet informațiile de care au nevoie și pentru a comunica cu familiile gazdă. Dar, conform tinerilor refugiați, și serviciile de traducere automată oferite de Google și Facebook sunt mult mai precise și corecte pentru rusă-română, comparativ cu ucraineană-română, așa că ajung să comunice tot în rusă.

Planuri de viitor: vor să rămână pe termen lung, dar nu știu cum

Potrivit celui mai recent raport UNHCR de monitorizare a protecției refugiaților în România, 53% dintre refugiații ucraineni din țara noastră vor să rămână în România în viitorul apropiat, dar majoritatea (64%) sunt nesiguri cum anume vor face asta. Iar cercetarea de față confirmă că refugiații ucraineni sunt interesați, pe lângă serviciile de bază, precum ajutorul financiar de stat, cazare, serviciile de sănătate și transport, de cursurile de limbă română și oportunitățile de pe piața muncii și de educație. În plus, refugiații au menționat nevoia de conținut media care să le reflecte nevoile de informare privind drepturile și serviciile pe care le pot accesa în România, precum și știri și informații despre noua lor viață din România, traduse în ucraineană.