Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Din 4 milioane de străini înregistrați oficial în Italia, aproape un milion sunt români, noi fiind cea mai mare națiune din peninsulă, după italieni, conform datelor oficiale.
În închisorile din Italia sunt 19.108 de străini, adică 31,3% din populația totală de deținuți, iar românii reprezintă după tunisieni cei mai mulți dintre ei, adică 2.157 de persoane. În scădere față de anii precedenți, se semnalează într-un raport oficial.
”Cazul românesc este de un interes deosebit. Românii au trecut de la adevărate campanii cvasi-rasiste împotriva lor, desfășurate la sfârșitul anilor 1990, la o integrare socio-profesională de succes.
La 1 ianuarie 2023, erau 1.081.836 de români rezidenți în Italia, cu o predominanță clară a femeilor. Rata de detenție a comunității românești în prezent este de 0,19%. În 2014, erau 1,13 milioane de români cu o rată de detenție de 0,25%. În 2009 aceasta era de 0,30%. S-a înregistrat, așadar, o scădere procentuală de aproape o treime în cincisprezece ani, care ar cunoaște o scădere și mai mare dacă ne-am întoarce mai departe în timp.
Acesta este un semn clar că, pe măsură ce procesul de integrare progresează, pe măsură ce a doua generație se consolidează în Italia și viața în comunitatea de aici devine o viață de familie, tendința spre infracționalitate și rata de detenție scad”, se precizează în analiza Antigone.
La 31 martie 2024, deținuții străini din penitenciarele italiene pentru adulți erau în număr de 19.108, adică 31,3% din populația totală de deținuți, un procent în ușoară scădere față de anii anteriori, dar substanțial mai mic decât în urmă cu 15 ani, când depășea 37%.
În perioada 2008-2013, numărul deținuților străini nu a scăzut niciodată sub 20 000.
”Orice campanie de securitate care începe prin a sublinia numărul străinilor din închisori constituie un exercițiu de propagandă care nu este funcțional unei acțiuni serioase de anchetă, de prevenire socială și penală”, se mai precizează în analiză.