G4Media.ro

Protestele și criza atrag atenția asupra NEET, tineri fără job și fără…

Protestele și criza atrag atenția asupra NEET, tineri fără job și fără școală/ România se află în topul statelor europene cu cei mai mulți astfel de tineri

Protestele de săptămâna aceasta au adus în atenție o categorie statistică de tineri. Este vorba despre așa-numita clasă NEET (Not in Education, Employment, or Training), un acronim apărut în anii 80, în Marea Britanie, care înseamnă tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care nu lucrează și nu sunt incluși în niciun program educațional, nici în școală, nici într-o altă formă de pregătire profesională, transmite RFI.

Unii analiștii români au remarcat că o parte din tinerii aflați la proteste sunt NEET. Desigur, nu există informații clare despre câți dintre manifestanți sunt din categoria NEET, dar presupunerea este plauzibilă.

Care este problema NEET? Tema tinerilor fără job și fără școală a atras atenția instituțiilor internaționale după criza economică din 2008. O parte din statele lumii au descoperit categoria de tineri NEET, au început să analizeze situația din punct de vedere numeric și să caute cauzele care au dus la accentuarea fenomenului.

Astfel, o analiză a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că după criza economică din anul 2008 statele europene cu cel mai mare număr de NEET erau Grecia, Italia și Spania, state în care recesiunea s-a simțit puternic.

La nivel european, după depășirea crizei economice, situația tinerilor fără loc de muncă și care nu se află în nicio formă educațională s-a schimbat. România a urcat, din păcate, într-un clasament al statelor cu cei mai mulți NEET. De exemplu, România se află pe locul trei într-un clasament al tinerilor aflați în risc de sărăcie, cu un procentaj de 35%. La nivel mondial, Turcia, Chile sau Mexic sunt state afectate de acest fenomen.

Toate studiile arată că o cauză a fenomenului NEET este nivelul redus de școlarizare.

Problema este că mulți NEET nici nu caută de lucru. De fapt, problema tinerilor fără loc de muncă și fără să fie incluși într-o instituție de învățământ sau de pregătire profesională este una structurală. Ea există de mai multe decenii pe plan mondial, dar la fiecare criză se acutizează.

Citește articolul complet pe RFI

sursa foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

13 comentarii

  1. Astia sunt „rebelii” care trebuiau sa zaca prin scolile de corectie… Sunt aia care trebuie sa populeze puscariile.

    • Nu chiar, trebuie cumva integrati in piata muncii si ajutati sa-si gaseasca un rost. Fara job si doar cu restrictii, nu e de mirare ca acestia cad in plasa Sputnik…

    • Pleava societatii. De aici provine infractionalitatea.

    • Pleava societatii sunt haterii ca voi.
      Acesti tineri sunt mai degraba rezultatul actiunilor societatii. Romania “educata” cum zicea Wer 🤮

    • Unde e Carstoiu sa ne livreze un acronim romanesc pentru cei care protesteaza acum?
      Citesc la el pe blog „Marius Tucă: De la tinerii frumoși și liberi la tinerii urâți și închiși”
      Inchisi la culoare, presupun.
      Doar psihologii ne mai pot salva prin obligarea „pacientilor” sa-i frecventeze

  2. si acum se vad urmarile deciziei androneascai si psd cind au fost desfiintate scolile profesionale pentru a face jocurile facultatilor private care cotizau Si cum nu toti au incaput acolo multi au ramas de caruta Asta a durat zece ani creind un vid de muncitori calificati

    • O scoala profesionala nu aduce bani profesorilor asa cum aduce o facultate. Intr-o tara in de boși si patroni se cer diplome de facultate, care se obtin de cursuri la distanta platite, spagismele absolvirii, etc etc etc. Asa caaaa, interesul a fost pe generarea de bani imediata pentru clasa conducatoare, nicidecum pe cresterea prin productivitatea populatiei peste 10 ani.

    • Mulți sunt calificați ca hoți și proxeneți. Chiar dacă n-ar fi rentabil economic aș vrea locuri de munca artificiale pentru ei. Ar avea de optat între muncă și școală. Da știu … muncă sau școală forțată…bla…bla. DA!

  3. Dar bani au? Din moment ce au riscat sa fie amendati … Acum nu mai e la moda, „fara griji si fara bani”? E la moda fara job si fara scoala? Daca au tati afaceristi, sau bogati, nu au nevoie de job, asa ca … Iar de scoala, nici atat.

  4. Bine că ne aflăm și noi într-un top 🤭

  5. No school, no job, no problem.
    Pe vremuri asta era o inscriptie cool pe tricouri. Istoria e ciclica…

    • Cand faci afaceri cu statul nu ai nevoie de angajati.
      Poate aici e problema.
      Doar ca politicienii au agenda lor, nu ne asculta.
      Daca-i spui Guvernului ca e o problema in Legea achizitiilor publice vorbesti la un perete.
      SEAP/SICAP – o sinecura

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.