Procurorul General Alex Florenţa, de Ziua Justiţiei: Oamenii au nevoie să vadă că se face justiţie, că legea este aplicată egal şi cu fermitate. În acelaşi timp, încrederea în justiţie presupune şi disponibilitatea societăţii de a asculta

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Alex Florenţa – în mesajul de Ziua Justiţiei – propune soluţii legislative precum reorganizarea administrativă a parchetelor de pe lângă judecătorii, prin înfiinţarea unui parchet unic la nivel judeţean care să funcţioneze pe lângă judecătorii, cu sediul în reşedinţa de judeţ, dar şi creşterea gradului de recuperare a prejudiciilor constatate în cadrul dosarelor penale.

Florența amintește că în ultimii 3 ani, Ministerul Public a aplicat măsuri asigurătorii în cuantum de 4.516.444.690 lei, dar cu toate acestea, gradul de recuperare a prejudiciilor constatate în cadrul dosarelor penale, prin valorificarea eficientă şi la timp a bunurilor indisponibilizate, se situează la un nivel foarte scăzut. ”O intervenţie legislativă care să crească capacitatea organelor fiscale de recuperare a acestor prejudicii va genera nu doar o sporire a resurselor bugetare, ci şi o finalitate practică a investigaţiei penale, cu o reflectare pozitivă în opinia publică a convingerii că infractorii sunt privaţi de bunurile dobândite ca urmare a încălcării legii”, afirmă el.

Încrederea în justiţie presupune şi disponibilitatea societăţii de a asculta – cu onestitate şi luciditate – dificultăţile reale cu care se confruntă sistemul judiciar, spune Florența:

”Ziua Justiţiei nu este doar o aniversare simbolică, ci şi un moment de reflecţie profundă asupra misiunii pe care sistemul judiciar o are în cadrul societăţii. Este o zi care ne reaminteşte că justiţia nu aparţine doar magistraţilor, ci întregii societăţi. O justiţie independentă, profesionistă şi eficientă este temelia unei democraţii funcţionale, a unei societăţi drepte şi solidare. Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, în care criminalitatea devine tot mai sofisticată – de la criminalitate informatică la reţele transnaţionale de trafic de persoane şi de droguri – Ministerul Public este chemat să dea un răspuns rapid, profesionist şi eficient. Facem faţă unor cauze tot mai complexe, prin echipe multidisciplinare, cooperare internaţională şi efort constant de adaptare. Însă toate aceste eforturi trebuie susţinute de politici publice coerente, de resurse adecvate şi de un cadru legislativ modern”.

Procurorul general consideră că Justiţia nu este doar un mecanism instituţional, ci un veritabil serviciu public, de a cărui funcţionare depinde încrederea cetăţenilor în statul de drept. ”Oamenii au nevoie să vadă că se face justiţie, că legea este aplicată egal şi cu fermitate. În acelaşi timp, încrederea în justiţie presupune şi disponibilitatea societăţii de a asculta – cu onestitate şi luciditate – dificultăţile reale cu care se confruntă sistemul judiciar şi, în mod particular, Ministerul Public: lipsa acută de personal, o legislaţie adesea insuficient adaptată la noile realităţi sociale şi o hartă administrativă a parchetelor care nu mai reflectă dinamica societăţii moderne”, subliniază procurorul general.

În acest sens, Florenţa propune soluţii legislative:

• Reorganizarea administrativă a parchetelor de pe lângă judecătorii, prin înfiinţarea unui parchet unic la nivel judeţean care să funcţioneze pe lângă judecătorii, cu sediul în reşedinţa de judeţ, şi transformarea celorlalte unităţi de parchet de pe lângă judecătorii din respectivul judeţ în sedii secundare.

El argumentează că în prezent există 176 de parchete de pe lângă judecătorii, dintre care 105 sunt calificate ca unităţi mici şi foarte mici, cu schemă între 3 şi 5 posturi de procurori. Aceste unităţi de parchet sunt situate în localităţi mici, neatractive pentru procurori, ceea ce, în condiţiile unui deficit de procurori de circa 25%,  generează probleme constante de personal. În plus, o problemă acută o reprezintă volumul inegal de lucru între unităţile de parchet, urmare a competenţei teritoriale diferite ce îi revine fiecărui parchet de pe lângă judecătorie. Ca exemplu, în prezent se constată o disproporţie uriaşă între parchete care înregistrează un volum maxim de dosare (cu o medie de 5.570 de dosare/procuror în anul 2024) şi altele cu un volum minim (cu o medie de 354 de dosare/procuror în anul 2024).

Sistemul actual nu are elasticitatea necesară rezolvării rapide a unor situaţii punctuale de resursă umană, nu asigură un volum de muncă echilibrat şi nici distribuţia eficientă a resurselor materiale şi umane.

Reorganizarea propusă prezintă mai multe avantaje indiscutabile:

• va produce un impact financiar pozitiv, urmare a economiilor realizate prin scăderea costurilor cu salarizarea (vor fi transformate în funcţii de execuţie mai multe funcţii de conducere de procurori şi de grefieri: 118 funcţii de procuror şi 129 de funcţii de grefieri), diminuarea sau chiar eliminarea costurilor generate de delegarea personalului (transport, cazare), scăderea costurilor pe termen lung ca urmare a reducerii la minim a investiţiilor în infrastructura aferentă sediilor secundare;
• conduce la o echilibrare a volumului de muncă a procurorilor cu consecinţa creşterii celerităţii soluţionării dosarelor, a calităţii actelor de urmărire penală, a eficienţei urmăririi penale, toate acestea contribuind la livrarea către justiţiabili a unor servicii publice de calitate;
• propunerea se înscrie în trendul european, de scădere a numărului instanţelor şi parchetelor, de concentrare a resurselor şi creştere a calităţii serviciilor acordate cetăţenilor.

Creşterea gradului de recuperare a prejudiciilor constatate în cadrul dosarelor penale

În ultimii 3 ani, Ministerul Public a aplicat măsuri asigurătorii în cuantum de 4.516.444.690 lei. Cu toate acestea, gradul de recuperare a prejudiciilor constatate în cadrul dosarelor penale, prin valorificarea eficientă şi la timp a bunurilor indisponibilizate, se situează la un nivel foarte scăzut.

O intervenţie legislativă care să crească capacitatea organelor fiscale de recuperare a acestor prejudicii va genera nu doar o sporire a resurselor bugetare, ci şi o finalitate practică a investigaţiei penale, cu o reflectare pozitivă în opinia publică a convingerii că infractorii sunt privaţi de bunurile dobândite ca urmare a încălcării legii.

”Într-un context social şi economic tot mai complex, Ministerul Public îşi reafirmă disponibilitatea pentru un dialog onest şi constructiv cu factorii decizionali şi cu societatea civilă, în vederea identificării celor mai potrivite soluţii pentru întărirea capacităţii instituţionale şi eficientizarea activităţii de urmărire penală. Justiţia nu poate fi redusă la un act formal sau la o simplă procedură instituţională. Este, înainte de toate, o responsabilitate colectivă. Atunci când este înţeleasă, sprijinită şi respectată, justiţia devine un garant al echilibrului şi siguranţei în societate”subliniază Alex Florenţa.

De Ziua Justiţiei, în numele Ministerului Public, el le mulţumeşte tuturor colegilor magistraţi, personalului auxiliar şi partenerilor instituţionali care, în ciuda dificultăţilor, îşi fac datoria cu profesionalism, demnitate şi în slujba cetăţenilor.

”Încrederea în justiţie se construieşte prin transparenţă, prin rezultate, dar şi prin onestitatea cu care recunoaştem nevoia de reformă şi acţionăm pentru îndeplinirea ei”, conchide procurorul general.