Procuror exclus din magistratură pentru că a instrumentat un dosar penal ce privea o persoană cu care avea o relație apropiată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins miercuri, 19 noiembrie, recursul lui Mocioi Alin Mihăiță, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, împotriva hotărârii Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care fusese exclus din magistratură.

„Abaterile disciplinare reținute domnului procuror au avut în vedere faptul că nu a formulat cerere de abținere în dosarul ce o privea pe numita D.L. cu care avea o relație apropiată (art. 99 lit. a), că a solicitat unui lucrător al poliției să înregistreze o plângere însușită de aceeași parte, pentru a instrumenta chiar el dosarul (art. 99 lit n), a solicitat date și a dispus măsuri vizând pe suspecții D.L. și P.C. care aveau relație atât de avocat-client, cât și extraconjugală (art. 99 lit. t), a schimbat încadrarea juridică și a instrumentat dosarul penal dintre cei doi (art. 99 lit. a)”, au reținut judecătorii instanței supreme.

Soluția pronunțată astăzi de instanța supremă a avut în vedere, în esență, modul în care magistratul a înțeles să își exercite atribuțiile de serviciu, încălcând obligația de imparțialitate, cu folosirea funcției pentru a acorda un tratament favorabil uneia dintre părți, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii, adoptarea unor decizii în afara oricăror prevederi procesuale, toate acestea în condițiile afectării grave atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, se menționează în motivarea deciziei.

Instanța supremă a constatat că recursul este neîntemeiat.

„Sancțiunea disciplinară definitivă de excludere din magistratură a procurorului Mocioi Alin Mihăiță reflectă aplicarea mecanismelor interne de control-reglare pentru a asigura exercitarea funcțiilor judiciare în condiții de deplină legalitate, ca o garanție pentru părțile participante la procedurile judiciare”, se mai arată în decizia Înaltei Curți.