Prima vizită a lui Biden în Mexic sub semnul migrației record, a miilor de supradoze din SUA cauzate de un drog sintetic produs în Mexic și al arestării fiului lui El Chapo

Joe Biden va face duminică prima sa vizită oficială în Mexic având pe agendă problema migraţiei record şi a miilor de supradoze în Statele Unite din cauza fentanilului, un drog sintetic produs de cartelurile mexicane, anunţă AFP, citată de News.ro.

Preşedintele american îşi va începe vizita în Mexic, partener fundamental al Washingtonului, cu o oprire în oraşul de graniţă El Paso, din sudul Texasului, pentru a reduce la tăcere reproşurile adversarilor săi că nu au pus niciodată piciorul pe cei 3.100 km de graniţă comună în doi ani de mandat.

Luni, el va merge în Ciudad de Mexico pentru a se întâlni cu omologul său mexican, Andrés Manuel Lopez Obrador, cu care va participa marţi la un summit tripartit alături de premierul canadian Justin Trudeau.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

„Mexicul este extrem de relevant pentru a aborda aceste două probleme acute, care au devenit vulnerabilităţi politice pentru Biden”, a spus Michael Shifter, preşedintele Institutului Inter-American Dialogue.

Într-o perioadă în care în 2022 au fost făcute aproximativ 2,3 milioane de arestări şi măsuri de deportare pentru imigranţii fără acte, Biden trebuie să-şi arate fermitatea, dacă decide să candideze pentru un al doilea mandat.

Înainte de a merge în El Paso, el a anunţat deja un program care va permite ca 30.000 de persoane din Cuba, Haiti, Nicaragua şi Venezuela să intre legal în Statele Unite în fiecare lună.

Această nouă cotă se aplică celor care muncesc legal, care au un sponsor în Statele Unite, cei care intră ilegal riscând în continuare deportarea.

Confruntat cu peste 230.000 de arestări de candidaţi ilegali înregistraţi în noiembrie la graniţa de sud a Statelor Unite, un nivel record, Joe Biden cunoaşte limitele programului său şi îi critică pe republicani pentru blocarea unui plan mai ambiţios.

Întâlnirea bilaterală va fi marcată şi de tragedia provocată de fentanil, un drog sintetic de 50 de ori mai puternic decât heroina, a cărui producţie şi trafic sunt controlate de carteluri mexicane cu precursori chimici din China, potrivit Drug Enforcement Administration (DEA).

Aproape două treimi din cele 108.000 de decese prin supradoză înregistrate în Statele Unite în 2021 au implicat opioide sintetice. Iar cantitatea de fentanil confiscată numai în 2022 este mai mare decât ar fi necesară pentru a ucide întreaga populaţie a SUA, potrivit DEA.

Statele Unite caută „să extindă schimbul de informaţii” cu Mexic cu privire la precursori şi „să consolideze prevenirea”, a declarat şeful diplomaţiei americane pentru America Latină, Brian Nichols.

Iar înainte de sosirea lui Biden, Mexic l-a capturat joi pe Ovidio Guzman, unul dintre cei mai mari traficanţi de metanfetamine, într-o operaţiune care a dus la moartea a 10 poliţişti şi a 19 printre membrii ai bandei Sinaloa.

„Când există astfel de întâlniri, o constantă este că autorităţile mexicane au întotdeauna ceva de oferit, mai devreme sau mai târziu”, consideră expertul în securitate Ricardo Marquez, potrivit căruia această arestare nu afectează structura cartelului Sinaloa, ale cărui reţele se întind în 50 de ţări.

Cu toate acestea, Statele Unite şi Mexic au anunţat în 2021 o schimbare de abordare în politica lor antidrog, concentrându-se pe cauzele traficului după 15 ani de strategie pur militară. Din 2006, 340.000 de oameni au murit violent în Mexic şi alte mii au dispărut, fără ca aceste carteluri să fi fost slăbite.

În mijlocul acestei băi de sânge, guvernul mexican a intentat două procese împotriva industriei de arme din Statele Unite, pe care o acuză că a alimentat violenţa traficanţilor de droguri pe teritoriul său.

Schimbările climatice vor fi, de asemenea, pe ordinea de zi, cele două ţări anunţând la COP 27 un proiect de investiţii în energie regenerabilă de 48 de miliarde de dolari în care Mexicul s-a angajat să-şi extindă obiectivele de reducere a gazelor la efectul de seră până în 2030.

Exploatarea litiului, relocarea fabricilor de asamblare a vehiculelor electrice, construirea a şase centrale de energie solară pe partea mexicană intenţionează să coopereze cu clusterul de semiconductori aflat în construcţie în Arizona, ca parte a strategiei Washingtonului de a reduce dependenţa de Asia pentru fabricarea de componente electronice.

sursa: News.ro