Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România îi reproşează lui Nicuşor Dan afirmaţiile despre legea ce privește prevenirea şi combaterea antisemitismului: Au avut un impact direct, major şi negativ atât asupra evreilor din ţara noastră, cât şi asupra societăţii în general

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), deputatul Silviu Vexler, i-a reproşat, joi, preşedintelui Nicuşor Dan că a hotărât să se opună Legii privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, fapt ce ar fi avut „un impact direct, major şi negativ atât asupra evreilor din ţara noastră, cât şi asupra societăţii în general”, transmite Agerpres.

„Recent, mai ales ca urmare a tentativelor de reabilitare a Mişcării legionare şi a impactului pe care aceste tentative le-au avut în societate, a riscului pe care îl are radicalizarea individuală, a promovării fără limite a mesajelor antisemite în spaţiul public, am iniţiat Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, denumită generic de presă „Legea Vexler”. Vă mulţumesc pentru acest lucru! Pentru cei dintre dumneavoastră care nu ştiu acest aspect deja, în România este legală promovarea persoanei lui Adolf Hitler şi a lui Corneliu Zelea Codreanu, spre exemplu, datorită unui vid legislativ care ar fi fost corectat prin actul normativ menţionat anterior. Domnule preşedinte Dan, aţi hotărât să vă opuneţi acestei legi, menţionând printre altele, într-o conferinţă de presă, că – şi o să-mi permit să folosesc un citat – ‘Legea spune că dacă faci o organizaţie cu caracter legionar, trebuie să faci puşcărie. Eu cred că nu’. Sigur, vă refereaţi la o organizaţie care se referă şi la cei care au luptat împotriva comunismului”, a spus Vexler, la ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului organizată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Menţionând că legea a fost adoptată de către Parlament cu susţinerea unanimă a partidelor parlamentare democratice, iar Curtea Constituţională a constatat că această lege este „clară, precisă şi predictibilă prin raportare la conţinutul reglementării pe care l-a raportat la obiectul şi scopul legitim al legii”, preşedintele FCER a accentuat că declaraţiile şefului statului „au avut un impact direct, major şi negativ atât asupra evreilor din ţara noastră, cât şi asupra societăţii în general”.

„Aceste gesturi au fost, din păcate, subliniez din nou acest lucru, interpretate ca o încurajare extraordinară de către acel segment din societate care îşi doreşte în esenţă să distrugă democraţia din România. Au perceput-o ca pe o încurajare pentru promovarea în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizaţiilor extremiste, inevitabil a antisemitismului şi a tuturor formelor de extremism. Pare că, într-o clipă, peste 30 de ani de eforturi ale României s-au năruit”, a susţinut Vexler.

El şi-a exprimat convingerea că nu aceasta a fost intenţia preşedintelui.

„Sunt convins că nu aceasta a fost intenţia dumneavoastră, dar aşa arată realitatea pe care noi şi comunităţile evreieşti o trăiesc în fiecare zi. Cuvintele şi gesturile sunt mai puternice, mult mai puternice decât armele. Şi nu pot să nu mă întreb dacă un supravieţuitor al Holocaustului ar sta acum în faţa noastră, ar putea merge cineva să se uită în ochii lui şi să-i explice că au existat legionari şi nazişti buni sau legionari şi nazişti răi? Nu cred. Ironia istoriei face că, într-unul din cele mai celebre texte ale sale, Păstorel Teodoreanu spunea câteva cuvinte pe care le-am înţeles mult, mult mai târziu: ‘Căpitane, nu fi trist! Garda merge înainte, prin Partidul Comunist’. Cât adevăr în aceste vorbe”, a arătat Silviu Vexler.

Pe de altă parte, preşedintele FCER a atras atenţia că „antisemitismul a ajuns în întreaga lume la un nivel care nu a mai existat de la Holocaust”.

„Evident, România nu a fost ocolită. Negaţionismul Holocaustului a devenit o practică curentă. Ura a devenit o atitudine normalizată. Oricât am încercat să nu vedem aceste lucruri, oricât am încercat să ne uităm în altă parte, ele vor continua. Am avut deja exemple recente. Comemorările Holocaustului, care au o importanţă simbolică fundamentală şi care sunt atât de necesare, se transformă uneori într-un formalism automat, într-o formă fără fond, deoarece nu sunt dublate de măsurile necesare pentru a pune în practică cuvintele rostite. Statistic, în timp ce noi rostim aceste discursuri aici, cel puţin încă un alt supravieţuitor al Holocaustului se stinge. Şi o întrebare m-a urmărit permanent. Avem oare noi dreptul astăzi să reconciliem memoria victimelor Holocaustului cu a acelora care le-au distrus viaţa? Avem oare dreptul să uităm în numele celor care nu mai există? Sau avem obligaţia absolută tocmai de a le apăra memoria şi adevărul cu orice preţ? Indiferent de răspuns, ştiu că memoria nu poate fi apărată prin acceptarea transformării criminalilor în eroi, indiferent de situaţie şi indiferent de context”, a subliniat deputatul.

Referindu-se la situaţia dintre Israel şi Gaza, Silviu Vexler a anunţat că ultimii ostatici în viaţă răpiţi de organizaţia teroristă Hamas au fost eliberaţi.

„Şi pentru că minunile există cu adevărat şi Dumnezeu ne arată din nou şi din nou acest lucru, simt o bucurie în acest moment care nu poate fi descrisă în cuvinte pentru anunţul făcut de prim-ministrul Statului Israel, domnul Benjamin Netanyahu, şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, privind eliberarea ultimilor ostatici în viaţă răpiţi de organizaţia teroristă Hamas în cadrul atacurilor din 7 octombrie 2023. Fie ca memoria tuturor victimelor Holocaustului să fie cu adevărat binecuvântată de Dumnezeu”, a încheiat Silviu Vexler.

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a organizat, joi, ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului. La ceremonia depunerii de coroane de la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti au luat parte preşedintele Nicuşor Dan, reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităţilor evreieşti şi rome şi elevi din Bucureşti.

* În iulie, Curtea Constituţională a României a respins, ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei, precum şi interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

În esenţă, Curtea Constituţională spune că legea criticată atunci de Nicuşor Dan este clară, precisă şi predictibilă, iar într-o societate democratică europeană „nu se poate accepta ca valorile şi principiile unor ideologii, care au fundamentat mecanisme politice şi instituţionale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populaţie, eliminând însăşi demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare”.

În sesizarea trimisă la Curte, Nicuşor Dan spunea că statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel, însă, dacă nu o face într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar.

„Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi”, preciza el.

De asemenea, preşedintele indică lipsa de claritate a noţiunii de legionar şi de fascist.