Preşedinta Parlamentului European speră că „centrul pro-european constructiv se va menține” după alegerile europene

Preşedinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, s-a arătat optimistă în legătură cu rezultatele viitoarelor alegeri europene, exprimându-şi speranţa că ”centrul constructiv pro-european se va menţine”, dar ea a ţinut să evidenţieze provocările create de faptul că de această dată scrutinul se va desfăşura la începutul lui iunie şi nu la finalul lunii mai, relatează Agerpres.

”Mă voi baza cu consecvenţă pe speranţa că se va menţine o majoritate în centrul constructiv pro-european şi aceasta va însemna că viitorul Parlament (European) va fi capabil să îşi aleagă preşedintele din acel centru, să putem alege viitorul preşedinte al Comisiei din acel centru şi să se continue acest lucru pentru că este pozitiv. Dacă vreţi să vedeţi un aspect al acestui Parlament este că legislaţia se moşteneşte de la un mandat la altul. Cât despre preşedinta Comisiei, cred că a făcut o treabă foarte bună. Ea nu a avut un mandat uşor. Dacă vă gândiţi la toate prin câte am trecut, cred că putem sărbători şi faptul că avem prima femeie preşedinte al Comisiei Europene care a sfidat predicţiile şi a făcut o treabă foarte bună”, a spus Robert Metsola într-un interviu organizat de European Newsroom pentru agenţiile implicate în acest proiect media european, între care şi Agerpres, la sediul PE din Bruxelles.

Ea s-a referit şi la chestiunea aşa-numitului sistem Spitzenkandidat, creat în 2014 într-un efort de a democratiza alegerile europarlamentare şi care le permite partidelor politice europene să-şi prezinte public candidaţii pentru funcţii cheie precum cea de preşedinte al Comisiei Europene.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Astfel, eurodeputata malteză, membră a Partidului Popular European, a ţinut să remarce că la scrutinul din 2014 (când preşedinte al Comisiei a devenit luxemburghezul Jean-Claude Juncker) acest sistem a funcţionat, dar nu şi în 2019, când Ursula von der Leyen a fost selectată de către liderii europeni în dauna ”capului de listă” de la acea vreme al Partidului Popular European de la acea vreme, Manfred Weber, pentru a deveni preşedinte al Comisiei Europene.

”Există rolul Consiliului European, care nominalizează (pe viitorul preşedinte al Comisiei Europene). Apoi avem Parlamentul, care votează persoana nominalizată. În 2014, aşa cum am spus, acest lucru s-a desfăşurat fără probleme. A doua zi după alegeri a fost trimisă o scrisoare de la Parlament către Consiliu care afirma că, potrivit înţelegerii între principalii doi candidaţi, cel mai mare grup are acest candidat şi aşa s-a încheiat totul. De fapt, am discuţii constante cu omologii mei din Consiliul European despre cum se va termina asta. Şi ceea ce aştept cu nerăbdare, desigur, este o abordare fără probleme a diferitelor roluri pentru a nu exista niciun mare dezacord potenţial”, a explicat Metsola.

La jumătatea acestei luni, în presa europeană au apărut informaţii potrivit cărora actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu va candida pentru un loc în Parlamentul European la alegerile europene de anul viitor, dar ea poate deveni candidatul Partidului Popular European (PPE) pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene.

Politiciana germană i-ar fi transmis filialei din landul Saxonia Inferioară a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul din care face parte, că nu doreşte includerea sa pe lista candidaţilor regionali CDU pentru alegerile pentru Parlamentul European, ce au loc la începutul lunii iunie 2024.

Scrutinul european, ce se va desfăşura în toate cele 27 de state membre UE, va decide cine va deţine funcţiile cheie în principalele instituţii europene. În prezent, în sondajele de opinie pe prima poziţie se află Partidul Popular European.

CDU, care este afiliată la PPE, îşi desemnează candidaţii pentru Parlamentul European în urma unor alegeri interne locale. Acest lucru înseamnă că teoretic Von der Leyen va trebui să candideze pe lista candidaţilor CDU la alegerile din Saxonia Inferioară pentru a fi aleasă în Parlamentul European ca membră a PPE, în acelaşi timp fiind ”cap de listă” PPE (Spitzenkandidat).

Chestiunea legitimităţii democratice este deosebit de sensibilă pentru unii conservatori, dat fiind faptul că în 2019 Von der Leyen a fost selectată de către liderii europeni în dauna ”capului de listă” al PPE de la acea vreme, Manfred Weber, pentru a deveni preşedinte al Comisiei Europene.

Decizia Partidului Popular European în legătură cu cine va fi Spitzenkandidat la alegerile europene din 6-9 iunie este aşteptată la începutul anului viitor.

Sistemul Spitzenkandidat a fost creat în 2014 într-un efort de a democratiza alegerile europarlamentare, permiţându-le partidelor politice europene să-şi prezinte public candidaţii pentru funcţii cheie precum cea de preşedinte al Comisiei Europene. Totuşi, în final le revine şefilor de stat şi de guvern să decidă, în Consiliul European, pe cine doresc să se afle la conducerea Comisiei, aşa cum au făcut în 2019.