G4Media.ro

Presa de stat de la Beijing avertizează: Multe companii chineze vor falimenta…

Presa de stat de la Beijing avertizează: Multe companii chineze vor falimenta din cauza tarifelor impuse de SUA

Sistemul judiciar al Chinei ar trebui să se pregătească pentru o posibilă creștere a numărului de cazuri de faliment corporativ, ca urmare a disputei comerciale dintre Beijing și Washington, a avertizat media chineză oficială. Într-un material de opinie publicat miercuri de către ziarul Tribunalul Poporului, Du Wanhua, director adjunct al unui comitet consultativ pentru Curtea Supremă a Poporului, a declarat că instanțele trebuie să fie conştiente de posibilele daune pe care războiul tarifelor dintre cele două ţări le-ar putea provoca.

Experţii cred că materialul este o dovadă suplimentară a temerilor existente la nivelul conducerii superioare a ţării comuniste, confruntată cu tarifele impuse de Statele Unite. Preşedintele american Donald Trump a susţinut constant că deficitul în creştere cu China (ajuns la valoarea record de 375 de miliarde de dolari anul trecut) indică faptul că Beijingul restricţionează nedrept exporturile din SUA, în timp ce le oferă avantaj producătorilor domestici. De-a lungul anului 2017, el a avertizat în mai multe rânduri că va impune tarife de 35-45% importurilor din China pentru a forţa ţara asiatică să-şi renegocieze balanţa comercială cu America şi să-şi deschidă economia. În ultimele luni, el a impus mai multe taxe importurilor chineze, iar Beijingul a răspuns cu măsuri de retorsiune.

„Este greu de anticipat modul în care se va dezvolta acest război comercial și în ce măsură,” a scris oficialul chinez. „Dar un lucru este sigur: dacă SUA impun tarife pentru importurile chineze după o comandă de 60 de miliarde de yuani, 200 de miliarde de yuani sau chiar 500 de miliarde de dolari, multe companii chineze vor intra în faliment,” a afirmat Du Wanhua, în articolul din Tribunalul Poporului, o publicaţie rezervată strict angajaţilor din sistemul judiciar.

Analiştii cred că, deoarece instanțele chineze nu au fost implicate până în prezent în disputa comercială, faptul că ziarul Curții Supreme din China publică un astfel de material sugerează temerile oficialilor de la Beijing cu privire la posibilele implicații socio-economice ale conflictului dintre cele două state.

Du a spus că sistemul judiciar din China ar trebui să se familiarizeze şi el rapid cu posibilele complexități ale unor astfel de cazuri, care, foarte probabil, sunt diferite de cele cu care s-au confruntat până acum. „Pregătirea asigură succesul. Lipsa de pregătire duce la eşec… Tribunalele noastre trebuie să analizeze cât mai devreme posibil aceste falimente chineze corporatiste,” a scris el.

Cele două cele mai mari economii ale lumii au impus până acum taxe vamale de 25% asupra importurilor reciproce de 34 de miliarde de dolari. Tarife reciproce suplimentare impuse unor produse în valoare de 16 miliarde de dolari sunt așteptate să intre curând în vigoare. În plus, Administraţia Trump a amenințat recent că va impune tarife de 10% pentru importuri chinezești în valoare de 200 de miliarde de dolari, iar Beijingul a anunţat că va contracara cu „măsuri calitative și cantitative.”

Disputa dintre Washington şi Beijing s-a intensificat săptămâna trecută, când președintele Trump a declarat că este pregătit să impună tarife la aproape toate importurile chineze, respectiv la mărfuri în valoare de aproximativ 500 de miliarde de dolari (conform datelor comerciale de anul trecut).

Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat luni că amenințările și intimidarea nu vor funcționa niciodată. În timp ce Beijingul nu a publicat nicio previziune privind modul în care disputa comercială ar putea afecta companiile de export, locurile de muncă sau economia Chinei, Ministerul Comerțului a declarat că monitorizează situația „în mod continuu.” China susţine că, până în prezent, impactul tarifelor americane este limitat.

Du a mai scris, de asemenea, că toate cazurile de faliment rezultate din litigiul comercial vor fi foarte diferite de cele care implică lichidarea companiilor „zombie” – un termen folosit pentru giganţii economici de stat neproductivi. Mai multe firme aflate în situație de risc sunt companii hi-tech promiţătoare. Deşi Du n-a menționat nicio companie în mod specific, analiştii amintesc cazul producătorului chinez ZTE, care recent s-a confruntat cu amenințarea falimentului, după ce a fost găsită vinovată de încălcarea legilor de afaceri din SUA şi pusă pe lista neagră de către Washington. Restricția a fost ulterior ridicată.

În articolul său, Du a afirmat că firmele hi-tech din China ar putea să plătească mai mult pentru materiile prime importate, iar dacă piețele lor de vânzări se vor închide, ele vor ajunge curând în pragul insolvenței. În aceste condiții, strategia tribunalelor ar trebui să fie de „protejare a acestor societăți în conformitate cu legea … sau protejarea capacităților lor generale de producție, în loc de lichidare și licitarea bunurilor lor bucată cu bucată,” a scris oficialul.

Du a cerut, de asemenea, crearea unei liste cu companii și investitori importanți din diferite industrii care ar putea fi chemate să ajute la restructurarea tuturor firmelor care se vor afla în dificultate din cauza disputei comerciale. Oficialul a făcut apel şi la guvernul de la Beijing să acorde sprijin complet tribunalelor comerciale. „Fără implicarea și sprijinul guvernului, aceste probleme nu vor fi rezolvate în mod eficient… Şi chiar dacă procedurile de faliment care rezultă din războiul comercial nu vor începe imediat, trebuie să luăm măsuri de precauție,” a precizat Du.

Un război cu consecinţe uriaşe. Experţii cred că materialul publicat de ziarul comunist este o dovadă suplimentară a temerilor existente la nivelul conducerii superioare a ţării, confruntată cu tarifele impuse de Statele Unite în ultimele luni.

Cel care dat tonul a fost preşedintele Trump. În timpul campaniei electorale pentru Casa Albă din 2016, candidatul republican a vorbit în repetate rânduri de felul „inechitabil” în care China tratează Statele Unite şi a promis că, odată ajuns preşedinte, va lua măsuri pentru a corecta acest lucru. Platforma sa protecţionistă şi credinţa în mantra America First sunt parte a aceleiaşi atitudini generale. În aprilie 2018, Trump a anunţat că va impune taxe de 25% pentru 1.300 de bunuri în valoare de 50-60 de miliarde de dolari importate din China, ca răspuns la ancheta efectuată în temeiul articolului 301 din US Trade Act (1974). Documentul autorizează președintele să răspundă (inclusiv prin represalii) acţiunilor unui guvern străin care încalcă un acord comercial internațional și care împovărează sau restricționează comerțul cu S.U.A. Ancheta a examinat „practicile comerciale injuste” ale Chinei și, în special, problemele legate de furtul de proprietate intelectuală și de transferul forțat de tehnologie pentru companiile americane care operează în ţara asiatică.

După ce China a reacţionat cu tarife similare, americanii au anunţat noi taxe vamale, iar confruntarea comercială s-a intensificat. Ultimele luni au fost martorele impunerii, în mai multe rânduri, de tarife reciproce de către Washington şi Beijing, o confruntare comercială care a stârnit îngrijorare pe pieţele din întreaga lume.

Unul dintre aşii din mâneca lui Trump este acela că, dacă ar vrea să răspundă cu aceeaşi monedă taxelor adiţionale pentru produse de 200 de miliarde de dolari anunţate de liderul american, China nu ar avea de unde: Beijingul nu importă suficiente produse din Statele Unite pentru a impune tarife suplimentare (China a trimis în SUA în 2017 bunuri de 505 miliarde de dolari, dar a importat produse de doar 130 de miliarde de dolari). China are însă alte mijloace la care poate apela, între care renunţarea treptată la cumpărarea de produse americane şi achiziţionarea de bunuri din alte ţări, reducerea numărului de tururi organizate pe care grupurile de chinezi le fac în Statele Unite şi limitarea numărului de chinezi care studiază în America, şicanarea companiilor americane care operează în China, blocarea exportului de metale rare sau chiar renunţarea la achiziţia de titluri americane de trezorerie (considerată „opţiunea nucleară” a Beijingului).

Ce sunt tarifele? Tarifele reprezintă un impozit plătit pentru importuri sau exporturi. Uneori, tarifele sunt folosite de diferite ţări pentru a crește prețul produselor importate, astfel încât acestea să nu fie cotate sub preţul produselor naționale. În acest caz, dacă produsele importate din China sunt supuse unor tarife în SUA, companiile americane care realizează produse competitive vor putea să le vândă la un preț mai mare, deoarece nu sunt ameninţate de produse străine subcotate.

Care e partea negativă a creşterii tarifelor? Adăugarea de taxe la produsele importate le face mai scumpe la cumpărare și poate afecta mii de locuri de muncă în America, China, dar şi în alte ţări. Ele provoacă dureri inutile consumatorilor, companiilor şi economiei mondiale, iar disputa dintre americani şi chinezi este cea mai bună dovadă că tarifele nu sunt cel mai bun mijloc de a rezolva chestiunile comerciale.

Surse: South China Morning Post, Newsweek, Yahoo News/ Sursa foto: whitehouse.gov

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Asa e in afaceri, pierzi-castigi…negustor te numesti…

    • Zice xrogo ca esti un nataflet betivan. Nu stiu ce sa-i raspund, natafescovici ca nu am baut impreuna. DaIgor insista sa te intrebe daca il poti imprumuta cu 5006 ruble pana in octombtie, dupa premiul de revolutie?

  2. China a furat proprietate intelectuala de la SUA si EU in valoare de zeci de miliarde de euro/dolari. partial pe baza aceastor furturi chinezii au inceput sa produca bunuri care coincid 95% cu cele americane si europene, SUA si Japonia vor continua sa transfere productia din China in interiorul propriilor granite si in interiorul Europei centrale si de est unde posibilitatile de productie si logistica cresc si sunt comparabile cu cele chinezesti unde a crescut salariul considerabil. peste citiva ani China va raminea cu sapa de lemn deoarece se comporta ca un golan care stie bine sa fure, sa corupa, sa creeaze un sistem autoritar unde individualitatea este considerata un tabu

    • Sa nu uitam si faptul ca piata chineza e o piata inchisa. E extrem de usor sa importi ceva de acolo dar ca sa vinzi ceva in China esti ingropat in birocratie si aproape fortat sa dechizi acolo a fabrica decat sa importi ceva produs in europa. Apoi dupa 1,2 ani te trezesti cum au patit numeroase firme germane ca in judetul vecin rasare o fabrica, clona a fabricii tale , copie la surub , detinuta de un industrias local evident cu legaturi de familie in comitetul central al partidului care produce fix ce produci tu. Asa face partidul afaceri in China.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.