Postul intermitent: beneficii sau riscuri? Un studiu ridică semne de întrebare cu privire la sănătatea inimii

Postul intermitent a devenit dieta la modă a deceniului. Acesta promite să reseteze biologia fără a fi nevoie să numeri caloriile sau să reduci carbohidrații: pur și simplu schimbi momentul în care mănânci, nu neapărat ceea ce mănânci. Are numeroși adepți în rândul magnaților din domeniul tehnologiei, iar vedetele de la Hollywood insistă că le menține silueta. Fostul prim-ministru britanic Rishi Sunak a vorbit odată despre faptul că își începe săptămâna cu un post de 36 de ore, scrie BBC.

Până acum, știința pare să susțină această metodă. Cercetările sugerează că prelungirea postului peste noapte poate îmbunătăți metabolismul, ajuta la repararea celulară și poate chiar prelungi viața. Nutriționiștii, însă, avertizează de mult timp că săritul peste mese nu este o soluție miraculoasă și poate fi riscant pentru persoanele cu afecțiuni subiacente.

Postul intermitent comprimă alimentația într-un interval scurt de timp pe zi, adesea de opt ore, lăsând un interval de 16 ore fără mâncare. Alte diete cu restricții de timp, cum ar fi planul 5:2, limitează caloriile în anumite zile, mai degrabă decât în anumite ore.

Acum, primul studiu de amploare de acest gen ridică un semnal de alarmă mai serios. Cercetătorii, analizând datele de la peste 19.000 de adulți, au descoperit că cei care își limitau consumul de alimente la mai puțin de opt ore pe zi se confruntau cu un risc cu 135% mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare – decesul din cauza bolilor de inimă și vaselor de sânge – decât persoanele care mâncau într-un interval de 12-14 ore.

Un risc cardiovascular ridicat înseamnă că, pe baza stării de sănătate, a stilului de viață și a datelor medicale ale unei persoane, aceasta are o probabilitate mai mare decât alte persoane din studiu de a dezvolta probleme cardiace, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Beneficiile postului intermitent practicat corect

Legătura cu mortalitatea generală – decesele din orice cauză – a fost mai slabă și inconsecventă, dar riscul cardiovascular a persistat în toate grupurile de vârstă, sex și stil de viață, chiar și după teste riguroase.

Cu alte cuvinte, studiul a constatat doar o legătură slabă și inconsistentă între alimentația cu restricții de timp și decesele generale. Dar riscul de a muri din cauza bolilor cardiovasculare era mult mai mare.

Autorii subliniază că studiul nu dovedește cauza și efectul. Dar semnalul este suficient de puternic pentru a contesta narațiunea conform căreia postul este o cale fără riscuri către o sănătate mai bună.

Cercetătorii au urmărit adulții americani pe o perioadă de opt ani. Pentru a înțelege obiceiurile lor alimentare, participanților li s-a cerut, în două zile separate – la aproximativ două săptămâni distanță – să-și amintească tot ce au mâncat și băut. Pe baza acestor „amintiri alimentare”, oamenii de știință au estimat intervalul mediu de alimentație al fiecărei persoane și l-au tratat ca fiind reprezentativ pentru rutina lor pe termen lung.

Studiul a constatat că cei care mâncau într-un interval de opt ore se confruntau cu un risc mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare decât cei care își distribuiau mesele pe o perioadă de 12-14 ore.

Ei au descoperit că riscul cardiovascular crescut era constant în toate grupurile socioeconomice și mai puternic în rândul fumătorilor și al persoanelor cu diabet sau boli cardiace existente, ceea ce sugerează că aceștia ar trebui să fie deosebit de precauți în ceea ce privește perioadele lungi de restricție alimentară. Cercetătorii au descoperit că această legătură se menținea chiar și după ajustarea calității dietei, frecvenței meselor și gustărilor și a altor factori legați de stilul de viață.

Dieta este un factor major al diabetului și al bolilor cardiace, astfel încât o asociere cu o mortalitate cardiovasculară mai mare nu este neașteptată, a spus Victor Wenze Zhong, autorul principal al studiului revizuit de colegi în Diabetes & Metabolic Syndrome: Clinical Research and Reviews.

„Constatarea neașteptată este că respectarea unui interval scurt de alimentație, mai mic de opt ore, pe parcursul mai multor ani, a fost asociată cu un risc crescut de deces din cauza bolilor cardiovasculare”, spune prof. Zhong, epidemiolog la Facultatea de Medicină a Universității Jiao Tong din Shanghai, China.

Aceasta contrazice credința populară – susținută de studii pe termen scurt, cu o durată de doar câteva luni până la un an – că alimentația cu restricții de timp îmbunătățește sănătatea cardiacă și metabolică.

Într-un editorial însoțitor din aceeași revistă, Anoop Misra, un endocrinolog de renume, evaluează promisiunile și capcanele postului intermitent.

Pe de altă parte, spune el, multiple studii și analize sugerează că poate favoriza pierderea în greutate, îmbunătăți sensibilitatea la insulină, scădea tensiunea arterială și îmbunătăți profilul lipidic, existând și unele dovezi privind beneficiile antiinflamatorii.

De asemenea, poate ajuta persoanele să-și controleze glicemia fără a număra riguros caloriile, se potrivește ușor cu practicile culturale sau religioase de post și este ușor de urmat.

„Cu toate acestea, potențialele dezavantaje includ deficiențe nutriționale, creșterea colesterolului, foame excesivă, iritabilitate, dureri de cap și reducerea aderenței în timp”, spune prof. Misra.

„Pentru persoanele cu diabet, postul nesupravegheat riscă scăderi periculoase ale glicemiei și favorizează consumul de junk food în timpul perioadei de alimentație. Pentru persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni cronice, postul prelungit poate agrava fragilitatea sau accelera pierderea musculară.”

Nu este prima dată când postul intermitent este supus unei analize amănunțite.

Un studiu riguros de trei luni publicat în JAMA Internal Medicine în 2020 a constatat că participanții au pierdut doar o cantitate mică de greutate, o mare parte din aceasta provenind probabil din mușchi. Un alt studiu a indicat că postul intermitent poate produce efecte secundare precum slăbiciune, foame, deshidratare, dureri de cap și dificultăți de concentrare.

Noul studiu, spune prof. Misra, adaugă acum o avertizare și mai îngrijorătoare – o posibilă legătură cu un risc cardiovascular mai mare, cel puțin în anumite grupuri.

Întrebat ce sfaturi ar da medicilor și publicului larg pe baza celor mai recente descoperiri, profesorul Zhong a spus că persoanele cu boli de inimă sau diabet ar trebui să fie prudente în ceea ce privește adoptarea unui interval de alimentație de opt ore. Descoperirile indică necesitatea unor sfaturi alimentare „personalizate”, bazate pe starea de sănătate și pe dovezi în continuă evoluție.

„Pe baza dovezilor disponibile în prezent, se pare că este mai important să ne concentrăm pe ceea ce mănâncă oamenii decât pe momentul în care mănâncă. Cel puțin, oamenii ar putea lua în considerare să nu adopte un interval de opt ore pentru a mânca pe o perioadă lungă de timp, fie în scopul prevenirii bolilor cardiovasculare, fie pentru a-și îmbunătăți longevitatea.”

În mod evident, pentru moment, mesajul nu este atât despre abandonarea completă a postului, cât mai degrabă despre adaptarea acestuia la profilul de risc al fiecărei persoane. Până când dovezile vor fi mai clare, cea mai sigură opțiune ar fi să ne concentrăm mai puțin pe ceas și mai mult pe farfurie, concluzionează BBC.