G4Media.ro

Politico: Vizita lui Borell în Rusia și continuarea conductei Nord Stream 2…

sursa foto: Consiliul European

Politico: Vizita lui Borell în Rusia și continuarea conductei Nord Stream 2 înseamnă sfârșitul ambițiilor geopolitice ale Europei

Politica externă europeană a murit la Moscova, iar înmormântarea va avea loc pe mare, în această primăvară, la aproximativ 100 de metri sub Marea Baltică, unde un vas rusesc pe nume Fortuna cufundă ultima secțiune a conductei petroliere Nord Stream 2, având o lungime de 1.230 km, dintre Rusia și Germania, scrie corespondentul la Berlin al publicației Politico într-un editorial extrem de dur la adresa UE.

Deși sfârșitul ambițiilor geopolitice ale Europei se apropia de mai multă vreme, lovitura de grație ne-a lăsat cu gura căscată, fie și din simplul motiv că ea singură și-a aplicat-o.

Ilustrând ceea ce prin capitalele europene a fost considerată drept o ‘umilință’, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a păstrat tăcerea la Moscova, vinerea trecută, atunci când, în timpul unei conferințe comune de presă transmise în direct, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că UE este “un partener pe care nu te poți baza”. Singura reacție a lui Borrell la lunga diatribă a lui Lavrov a fost o grimasă de durere.

Atunci când a revenit în colimatorul Bruxelles-ului, parlamentarii europeni au reacționat indignați și au cerut demisia lui Borrell. Europarlamentara belgiană Assita Kanko l-a întrebat pe Borrell, care este spaniol, unde-a dispărut curajul UE? (în text, ‘cojones’, cuvânt care în spaniolă înseamnă ‘testicule’, n. red.) Punând această întrebare, ea a dezvăluit în mod neinspirat micul secret murdar al UE: nu are așa ceva.

UE a acționat cel mai bine atunci când s-a ținut doar de ce știe ea, adică, reglementări, comerț și acordarea de subvenții în cadrul blocului. Diplomația cu miză mare nu a fost și – după cum a dovedit-o Borrell – nici nu va fi vreodată partea forte a UE, pentru simplul motiv că, în privința politicii externe, nu există un consens între cei 27 de membri ai organizației.

Fie că problema e Rusia sau Turcia sau chiar Statele Unite, negocierea unei poziții coerente în cadrul UE este mai mult decât imposibilă, nu din motive de ideologie de partid, ci din cauză că, deseori, interesele naționale diferă.

Adevărata vină a lui Borrell a fost aceea de a fi lăsat să cadă masca de pe neputința UE. De săptămâni întregi, criticii au tot spus că el nu ar trebui să facă vizita, mai ales după ce Kremlinul l-a trimis la închisoare pe liderul opoziției Alexei Navalnîi și după ce protestatarii au fost zdrobiți. Ei au spus că rușii se vor folosi de această vizită în sprijinul propriei lor propagande și l-au sfătuit pe Borrell să renunțe, considerând că argumentele în sprijinul unui ‘dialog’ cu adversarul sunt răsuflate.

Ceea ce l-a făcut pe spaniol să fie o pradă atât de ușoară pentru Lavrov a fost faptul că el nu a dispus de nicio pârghie la îndemână prin care să forțeze mâna Rusiei. Chiar dacă UE ar dispune de o armată sau de mult trâmbițata “autonomie strategică” la care mulți din Bruxelles aspiră, toate astea ar fi paralizate de procesul punerii de acord asupra lucrurilor care trebuie făcute în cazul unei provocări de felul celei venite din partea Rusiei.

Singura cale prin care UE poate ‘pedepsi’ Rusia o constituie sancțiunile, un lucru care până acum nu pare să fi avut vreun efect asupra comportamentului răuvoitor al Moscovei. (În general, rușii bogați au reușit să ocolească restricțiile cumpărându-și pașapoarte europene din Cipru și Malta).

Nu a fost de ajutor nici faptul că eforturile depuse pentru a lupta cu Rusia au fost substanțial subminate de Germania, cel mai mare membru al UE.

Tendința Berlinului de a se uita în altă parte în fața provocărilor Rusiei e substanțial dovedită. În ultimii ani, cel mai bun exemplu al acestei orbiri a fost conducta Nord Stream 2. Multe țări din UE, ca să nu mai vorbim de SUA, s-au opus acestui proiect din diverse motive, inclusiv din cauză că el va păgubi cu miliarde Europa de Est prin taxele de tranzit pe care Rusia le plătește acum ca să exporte gaze pe continent.

Berlinul a refuzat cu încăpățânare să se folosească de participarea sa la proiect ca ‘armă’ împotriva Moscovei, dat fiind faptul că (peste tot, cu excepția Germaniei) proiectul este văzut ca fiind de importanță strategică. De-a lungul timpului, Nord Stream 2 a supraviețuit unei anexări ilegale, unor serii de otrăviri și cel puțin unui asasinat, precum și unor tentative de subminare a democrației occidentale prea numeroase ca să mai poată fi citate.

Totuși, acordul ruso-german este atât de drag Berlinului, încât guvernul german s-a oferit discret anul trecut, fără nicio problemă, să plătească 1 miliard de euro ca să obțină promisiunea Americii că nu va impune sancțiuni în urma acestui proiect.

Săptămâna trecută, președintele german, Frank-Walter Steinmeier, a oferit o nouă explicație a ‘atașamentului’ Germaniei față de conductă. Într-un interviu acordat unui ziar, el a spus că “în timpul războiului, în fosta Uniune Sovietică au murit peste 20 de milioane de oameni. Asta nu e scuză pentru neplăcuta linie a politicii rusești de azi, dar să nu pierdem din vedere tabloul general“.

Aceste declarații nu le-au prea căzut bine unora dintre vecinii Germaniei. Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Germania că “merge pe la spatele Europei”, calificând proiectul Nord Stream 2 drept “un proiect împotriva UE, care ar putea în curând să servească politicilor agresive ale Rusiei“. “E timpul ca proiectul să se oprească”, a conchis el.

Nu este clar cum ar putea oare Borrell, sau oricine altcineva în locul lui, să spere că va scoate o poziție ‘europeană’ dintr-un asemenea marasm.

Federaliștii europeni afirmă că singura cale de ieșire din această situație este ca UE să renunțe să mai ceară unanimitate pe tema deciziilor în materie de politică externă, pronunțându-se în favoarea unui ‘vot al majorității calificate’.

Și totuși, asta ar face ca diferendele să se adâncească și mai mult. De dragul demonstrației, imaginați-vă că majoritatea membrilor UE ar hotărî să se apropie mai mult de Rusia în pofida dorințelor statelor baltice și ale Poloniei. Sau să ne gândim ce s-ar întâmpla dacă o majoritatea calificată ar ține partea Turciei în disputele sale cu Grecia și Cipru din Marea Mediterană. Coeziunea UE, așa cum o fi ea, ar fi distrusă.

Poziția lui Borrell în calitate de ‘Înalt Reprezentant al Politicii Externe și de Securitate din Uniunea European’ a fost inventată relativ recent. La fel ca Borrell, cei doi predecesori ai săi, Catherine Ashton și Federica Mogherini, s-au luptat să articuleze o politică externă coerentă a UE fără a ține cont de programele capitalelor fiecărui stat.

Titlul pompos nu e prea susținut, biroul se bucură de puțină autoritate și, după cum a descoperit și Borrell în timpul zadarnicei sale vizite la Moscova, de un respect încă și mai mic. Până la urmă, majoritatea statelor membre ale UE sunt mulțumite să mențină un convenabil acord postbelic, bazându-se pe Statele Unite în privința securității și pe propriile guverne în materie de politică externă.

Dacă Bruxelles-ul dorește să fie luat în serios, atunci trebuie să se împace cu decesul ambițiilor sale în materie de politică externă și să meargă înainte.

Traducerea Rador: Alexandru Danga

Foto: Emmanuel Macron, Angela Merkel și Ursula von der Leyen / Consiliul European

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

12 comentarii

  1. Poate veti afla si voi ca Politico e ziar finantat de SUA pentru a critica UE. Asa ca textele lor sunt de mult ori la categoria SF american, nu au nicio treaba cu realitatea europeana sau interesele UE. Politico apara interesele SUA in Europa. Daca G4media e pro-SUA si nu pro-UE o poate spune si aia e, sa scrieti doar pro-SUA, poate va cheama Zuckerman pe la el, inainte sa plece, nu fiti fraieri.

    • O fi, dar nu au dreptate?
      External (in)Action Service a tocat miliarde de la infiintare si nu a facut absolut nimic pentru UE. Nimic nimicut. Mai rau, Borell nu doar a fost zero, a fost complet negativ cu vizita lui personala de stat.
      Ca sa nu intru cu boncancii in subiectul politicienilor germani de pe statul de plata al lui Putin.
      Daca vrei sa critici pe americani, care au avut un presedinte manuit de Putin, da-i inainte.
      Dar nu putem ignora criticile astea, sunt reale. Ar trebui sa ne punem intrebarea ce nu merge si ce schimbam ca sa mearga.

    • @Politico:
      Comentariul tau nu are nicio valoare in raport cu „realitatea din teren” ! :))

      PS. Basca, faptul ca devii si ridicol dandu-te mare aiurea !

  2. O prietenie toxică pentru Europa, de la Ribbentrop-Molotov, la Merkel-Putin. Mi-e teamă că și după plecarea lui Merkel va fi menținută linia de politică externă a Germaniei, care trădează Europa. Estul, mai ales. În fond, noi cei din partea asta a continentului suntem „Estul Europei” în urma unui război declanșat de ei, nu de noi.

  3. Parerea mea este ca incapacitatea UE se trage de la nemti. Aia in lor sa lucreze in interesul UE, lucreaza numai in interesul lor. Francezii se mai gandesc la UE, spaniolii la fel, italienii la fel, dar nemtii si cu olandezi numai la ce le „iese” lor. Bine, e impropriu spus nemtii, guvernul lor este problema, aleg numai persoane fara coloana verterbrala.

  4. Autorul articolului jurnalistul Matthew Karnitschnig (barbos obraznic cu barba/parul in genul urangutan) zice ca nemtii ,,s-au oferit sa plateasca 1 miliard de Euro ca sa obtina permisiunea Americii ca nu va impune sanctiuni”.
    In realitate Oferta a fost: NU sa plateasca 1 miliard de Euro catre SUA ci sa construiasca in Deutschland o noua uzina de gazefiere a Gazului Metan (care Gaz Metan va putea venii lichefiat din SUA) de 1 miliard de Eu.

  5. History se scrie cu gaz ieftin de la ruși ptr. chimia germană cu Schroeder director filială Gazprom👊

  6. Politico e un ziar de propaganda americana cu scopul de atinge statele europene vasale ale SUA, deocamdată cei mai mari vasali precum Germania și Franța au început sa dea semne de nesupunere în fata suveranului american spre deosebire de sclavetii din estul Europei pentru care ambasadorul SUA este Dumnezeu pe pământ!

  7. Sau inceputul, pentru ca incearca sa nu mai propage la comanda ‘ambitiile geopolitice’ ale SUA.

    Hai cu articolul platit neamule, sa curga fondurile!

  8. Text exemplar de spinning a tezelor propagandistice USA… Nici nu vreau să mă gândesc ce înțelege autorul prin „diplomație de nivel înalt”…
    Poate că Europa se trezește și pune o stavilă „universalismului” jingoist american, un război cu Rusia ar însemna sfârșitul fizic al Europei, iar printre elitele politice americane sunt numeroși și scelerați și influenți care salivează la ideea asta, că în fond europenii au inventat totalitarismul, au declanșat două războaie mondiale, au masacrat evreii, au terfelit înaltele idealuri liberale, sunt social-democrați prin vocație etc., ce mai, și-o merită!

    • Vorbesti prostii. Cele mai multe pogroame anti-iudaice in sec. 19 si sec. 20 au fost in Rusia. Iudeii au fugit masiv din Rusia in sec 19 pentru a ajunge in Romania, Austro-Ungaria, s.a.m.d.
      Ai dreptate cu ,,bunatea rusilor” fata de iudei: In sec 19 rusii nu isi bateau prea mult capul cu uciderea iudeilor in pogroame. Fiecare familie ruseasca avea cate un bidon mare cu petrol lampant din Azerbaidjan. Asa ca le dadeau foc la case si iudeii plecau singuri.

  9. Pe Navalnii nu-l pute scoate din puscarie . Dar ar fi trebuit sa obtina ceva in schimbul OKului final pentru NordStream 2.
    Nu este sfarsitul ambitiilor geopolitice ale plutocratilor din blocul vestic. Este o redefinire a acestora. Sau poate doar o exceptie, un derapaj rar de la linia obisnuita. Sau doar o rara recunoastere a realitatilor de pe teren in detrimentul iluziilor politice.