Pîslaru: Sunt în negocieri pentru ca Via Transilvanica să beneficieze de o finanţare de 6-7 milioane de euro, prin granturile SEE şi Norvegiene

Via Transilvanica ar putea să beneficieze de o finanţare de 6 – 7 milioane de euro din Granturile Spaţiului Economic European şi Norvegiene 2021- 2028 pentru a fi amenajată corespunzător, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru.

Potrivit ministrului, valoarea totală a granturilor SEE şi Norvegiene se ridică la 600 milioane de euro şi sunt menite să completeze finanţările mai mari de care beneficiază România. Ele presupun o cofinanţare de 15% din partea statului român.

„Totalul finanţării este de 600 de milioane de euro şi ceea ce aş vrea să subliniez este că România se află într-o oarecare întârziere. Banii ăştia sunt cumva tot din perspectiva aceea, 2021, şi cumva m-am bucurat ca în mai puţin de două luni să pun din nou pe făgaş discuţiile, să am această primă negociere formală cu Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia – a avut loc o discuţie la Bruxelles – şi să cădem de acord în linii mari asupra liniilor de finanţare care sunt pe nişte domenii foarte importante pentru România. Discutăm de tranziţie verde, dezvoltare locală, zona de justiţie şi afaceri interne, partea, iarăşi, foarte importantă, de cultură şi, nu în ultimul rând, proiecte care sunt pe zona bilaterală pentru Ministerul Afacerilor Externe şi pentru creşterea capacităţii administrative, în general. Ceea ce este notabil e că aceste proiecte pe finanţarea norvegiană şi Spaţiului Economic European – având în vedere că discutăm de 600 de milioane de euro, faţă de, ştiu eu, 31 de miliarde de euro Politica de Coeziune – sunt menite să piloteze, să testeze, să ajute, să completeze finanţările celelalte, care sunt mai mari”, a explicat Pîslaru.

Proiectele care vor fi finanţate prin granturile SEE şi Norvegiene sunt „cu adevărat foarte, foarte faine”, printre acestea regăsindu-se Via Transilvanica şi turismul lent din Deltă.

„Avem proiecte care sunt cu adevărat foarte, foarte faine. Discutăm de conceptul acesta, M100 (Misiunea UE ‘100 de oraşe neutre climatic’ – n. r.), de a ajunge la neutralitate climatică pentru oraşe, şi cum faci asta, care sunt modalităţile de intervenţie, care sunt proiectele inovative pe care le poţi avea. Discutăm de zona de dezvoltare locală pe nişte segmente de vulnerabilitate unde, poate, pe Coeziune nu le tratăm pe toate la fel de important. Avem de exemplu o zonă de intervenţii pentru comunitatea romă, o zonă pe planning familial, nişte zone care au rămas un pic… mai ales în condiţiile în care din PNRR câteva proiecte nu au mers până la capăt şi care sunt foarte bine venite acum. Avem o zonă, de exemplu, pentru turismul lent în Deltă, proiect care pe PNRR s-ar fi pierdut, de altfel recuperat pe această zonă, şi, da, vă pot confirma că sunt în negocieri pentru ca Via Transilvanica să beneficieze de o finanţare, având în vedere că e un circuit pedestru care e recunoscut la nivel global, aş putea spune chiar în zona aceasta de mass media. Sunt proiecte inovative, proiecte frumoase, proiecte cu care România se poate lăuda şi pentru care aş vrea să mă lupt ca să le văd finanţate”, a susţinut şeful de la MIPE.

În opinia demnitarului, Via Transilvanica este „tipul acela de proiect care leagă România, creează ţesut social, strânge oameni din peste 400 de unităţi administrativ-teritoriale în jurul unui concept: de a strânge România”.

„După cum ştiţi, Via Transilvanica s-a dezvoltat mai mult prin voluntariat până acum şi ei au trecut de la o zonă de activism la o zonă de comunitate. Deci, practic, proiectul acesta este tipul acela de proiect care leagă România, creează ţesut social, strânge oameni din peste 400 de unităţi administrativ-teritoriale în jurul unui concept: de a strânge România. Pe parcursul rutei există nenumăraţi antreprenori care sunt invitaţi să pregătească mâncarea pentru turişti sau să ofere spaţii de cazare. E un concept de comunitate foarte, foarte bine gândit, care atrage peste sute de mii de vizitatori deja. Avem din ce în ce mai mulţi turişti străini şi e o mândrie pentru români. Statul român niciodată nu a finanţat proiectul acesta şi, pe de-o parte, e de înţeles pentru că, evident, nici nu poţi să pui orice fel de finanţare, pentru că există acolo un concept de grassroot care vine de jos în sus, unde nu trebuie să ai o imixtiune prea mare, să zici: ‘A, ţi-am dat bani, acum trebuie să faci ce zic eu’. Şi atunci cred că fondurile norvegiene se potrivesc perfect pentru a amenaja ruta”, a susţinut el.

Practic, este vorba de echipamente şi de a amenaja puncte de vizitare.

„Deci, discutăm de echipamente, de a face nişte puncte de vizitare – să avem centrul acela de vizitare de la Tăşuleasa Social -, care să fie într-adevăr un centru de educaţie cu privire la spiritul comunitar, să poţi să duci copiii să vadă ce înseamnă o rută de la Putna la Drobeta Turnu Severin – discutăm de 1.600 de kilometri – şi acum vor să facă şi în partea cealaltă, cumva, dinspre Satu Mare spre Dobrogea. Este un proiect foarte fain în care ne legăm unii de ceilalţi, ne găsim bucuria de a vedea şi a descoperi ţara într-un mod care e legat de natură, de comunităţi, de gastronomia locală. Este fabulos. Când am simţit oportunitatea de a propune acest proiect – pentru că, da, acest proiect l-am propus chiar eu, acum, după ce am venit, după o discuţie pe care am avut-o cu cei de la Via Transilvanica”, a adăugat ministrul.

În ceea ce priveşte finanţarea acestui proiect, este vorba despre 6-7 milioane de euro, a precizat el.

„Deocamdată, discutăm de o valoare de circa 6-7 milioane de euro, nu discutăm de sume foarte mari, însă, încă o dată, ar fi prima finanţare publică – bun, a mai fost ceva într-un parc naţional la un moment dat -, dar prima finanţare efectiv dedicată dezvoltării acestui proiect. Şi până la urmă contează şi succesul acestui proiect ca să poţi să-l dezvolţi în continuare. E o primă relaţie bună pe care sper să o avem cu parteneri norvegieni, cu expertiza lor. Ei au în Norvegia nişte lucruri similare în materie de rute pedestre. Nu cu aceeaşi semnificaţie, să spunem, de coeziune, de comunitate cum avem noi, dar oricum rutele pedestre la ei sunt de mult ceva care atrage, ei având această, să spunem, atractivitate, pentru mers şi activităţile în aer liber. Recunosc că sunt entuziasmat de posibilitatea de a ajuta tipul acesta de proiecte”, a subliniat Dragoş Pîslaru.

Referitor la proiectul turismului lent din Deltă, Pîslaru a menţionat că acesta pleacă de la idei ale lui Ivan Patzaichin.

„Şi proiectul din Delta este fabulos, pleacă de la nişte idei pe care Ivan Patzaichin le-a avut de multă vreme şi care acum, iată, sper să le vedem puse în practică – centre de vizitare, cu turism lent, deci nu cu speedboat-uri sau cu alte lucruri, şi amenajate astfel încât să respecţi şi să dezvolţi acest habitat excepţional pe care îl avem în Deltă, nu să stai să cotrobăi prin toate cotloanele pe cont propriu, să creezi trasee, şi partea asta educaţională, de cultură, de gastronomie locală”, a mai spus acesta.

Interviul acordat de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, va fi difuzat integral marţi.