Pe măsură ce îmbătrânesc, macacii se izolează social, ca și oamenii

Pe măsură ce îmbătrânesc, macacii își restrâng cercul de relații, menținând în același timp interacțiunile cu cele mai loiale maimuțe, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta. Iar această izolare nu este doar ceva cu care se confruntă, ci ceva ce își doresc.

Fenomenul poate fi observat la multe primate, inclusiv la oameni, chiar dacă aceștia știu cum să îl compenseze, subliniază studiul publicat în Proceedings B of the British Royal Society și citat de boursorama.com.

Studiul notează că subiectul este cu atât mai interesant cu cât populația umană îmbătrânește rapid, cu 2 miliarde de persoane de peste 60 de ani până în 2050, potrivit cifrelor ONU.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Cercetările, care pornesc de la premisa că menținerea legăturilor sociale la bătrânețe este un factor de bună sănătate, dezbat încă motivele acestei dezangajări. Constatarea este că, pe măsură ce îmbătrânim, „ne restrângem la un cerc mai restrâns de persoane”, a explicat pentru AFP etologul Baptiste Sadoughi, autorul principal al studiului publicat miercuri.

Potrivit teoriei selectivității socio-emoționale, dezvoltată în anii 1990, acest lucru înseamnă că indivizii acordă prioritate calității relațiilor lor, mai degrabă decât numărului lor”, explică Sadoughi, care este doctor în ecologie comportamentală la Universitatea germană din Göttingen și la Institutul Leibniz pentru cercetarea primatelor (DPZ).

Problema cu oamenii este că studiile comportamentale se bazează pe eșantioane transversale, adică pe amestecarea grupurilor de vârstă în același timp. Această metodă introduce distorsiuni inevitabile.

Ceea ce este interesant la studiul realizat de echipa DPZ este că a urmărit o populație de primate, macacii Assam, în mod longitudinal, adică în timp: comportamentul a 61 de femele, cu vârste cuprinse între 4 și 30 de ani, a fost observat pe parcursul mai multor ani, între 2013 și 2021, trăind în libertate într-o rezervație din Thailanda.

Constatările au fost clare. În primul rând, izolarea socială crește odată cu vârsta, „dimensiunea rețelei sociale medii înjumătățindu-se pentru o femelă de zece ani și una de douăzeci de ani”, potrivit lui Sadoughi.

O izolare parțial deliberată

Această măsurătoare, la macaci, se realizează prin evaluarea practicilor de toaletare reciprocă, modul de relaționare preferat la această specie de primate, în absența stăpânirii jocului de bridge sau a jocului de bingo.

Observația a exclus posibilitatea ca această izolare să fie rezultatul unei segregări spațiale, deoarece chiar și macacii în vârstă mențin o proximitate fizică cu celelalte maimuțe.

Izolarea lor relativă este parțial deliberată: „individul îmbătrânit se află la originea unei mari părți a acestor schimbări, deoarece se apropie mai puțin de ceilalți și inițiază mai puține interacțiuni corp la corp”.

Această izolare este, de asemenea, și indusă, deoarece, odată cu vârsta, femela macac “se va împerechea cu tot mai puțini indivizi”. Ea va rămâne astfel cu prietenii ei fideli, notează etologul, „interacționând mai mult cu aceiași indivizi cu care a interacționat întotdeauna mai des sau mai bine”.

Acest lucru sugerează că macacii sunt supuși unui fenomen de selectivitate socială, dar cu o diferență majoră față de oameni, întrucât aceștia din urmă compensează restrângerea cercului lor de relații prin mai multă interacțiune cu prietenii lor fideli.

Acest ultim fenomen de selectivitate socială a fost observat până în prezent, prin intermediul unui studiu longitudinal în 2022, la o populație de macaci rhesus care își concentrează eforturile de socializare pe un număr limitat de parteneri.

Acest studiu din 2022, al cărui singur dezavantaj a fost că s-a concentrat pe o populație în semi-libertate, a concluzionat că selectivitatea socială este „profund înrădăcinată în evoluția primatelor”.

La rândul său, Baptiste Sadoughi își imaginează că această selectivitate socială nu este apanajul exclusiv al oamenilor, ci o „strategie pentru a face față îmbătrânirii, care a existat poate dintotdeauna, de când suntem primate”.