Pe fondul incertitudinii, un muzeu israelian dedică întregul său spațiu pandemiei de COVID. Zeci de artiști, printre care și un român, participă la expozițiile de la Muzeul de Artă din Haifa, în timp ce unele muzee urmează să se redeschidă

Pe fondul carantinei și al incertitudinii, Muzeul de Artă din Haifa, din nordul Israelului, a decis să își dedice întregul spațiu examinării impactului crizei de COVID-19. Cum a transformat noul coronavirus noțiunile noastre despre familie, casă și spațiul personal? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările puse de cei 50 de artiști care participă la expozițiile din muzeu, probabil primele de acest fel care abordează pandemia la o scară atât de amplă.

„Când am venit să lucrăm la aceste expoziții, am vrut cu adevărat să găsim un unghi [al modului] în care o instituție de artă poate reacționa la această nouă realitate”, a declarat, pentru The Media Line, Anat Martkovich, curator asistent la muzeu. „Am ales să o privim prin unghiul conceptului de spațiu.”

Intitulate „Spații în derivă”, cele nouă expoziții abordează criza actuală printr-o mare varietate de unghiuri și teme. Unul dintre punctele culminante este, fără îndoială, o serie fotografică a fotoreporterului Yuval Chen, care explorează modul în care viața liliecilor din mediul urban s-a schimbat ca urmare a carantinei și a activității umane reduse. Situate în apropierea intrării muzeului, fotografiile sunt expuse pe un întreg hol îngust, aproape întunecat, cu excepția câtorva reflectoare poziționate atent, care luminează lucrările de artă. Se crede că liliecii au transmis COVID-19 la om.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

„Chen a rătăcit pe străzile din Tel Aviv și a constatat că, dintr-o dată, liliecii au mult mai mult spațiu pentru a se mișca acum, când toată lumea e în case”, a explicat Yifat Ashkenazi, o curatoare a muzeului, pentru The Media Line. „Nu le mai e frică să iasă la vedere”, a spus ea. „În esență, oamenii au rămas în case, iar liliecii au ieșit din ascunzători.”

Expozițiile de la Muzeul din Haifa au fost deschise inițial publicului în septembrie, cu câteva zile înainte ca Israelul să intre în a doua carantină națională din cauza creșterii cazurilor de infectări cu virusul. Toate muzeele din toată țara – alături de restaurante, magazine și școli – au fost forțate să închidă pentru luni întregi. Muzeele sunt încă închise. Cu toate acestea, guvernul israelian a anunțat marți că va permite redeschiderea unui număr limitat de instituții culturale, în zilele următoare, printre care Muzeul Israelian din Ierusalim și Muzeul de Artă din Tel Aviv. Deși Muzeul de Artă din Haifa nu a primit încă aprobarea pentru a face același lucru, speră că se va putea deschide.

„Muzeele din Haifa, ca în toate celelalte locuri ale lumii, au fost grav afectate [de pandemie]”, a declarat, pentru The Media Line, Yotam Yakir, directorul general al muzeelor ​​din Haifa. „Este o situație teribilă.” Yakir a adăugat că a avut ghinionul de a prelua rolul de a conduce șase muzee din oraș cu doar două săptămâni înainte de izbucnirea pandemiei în Israel. „Nu vrei să preiei o funcție nouă atunci când trebuie să închizi toate muzeele la câteva luni după aceea și să trimiți toți angajații acasă”, a explicat el.

Unul dintre artiștii care participă la „Spaţii în derivă” este Belu-Simion Făinaru, un renumit artist care lucrează în mai multe mijloace media, care s-a născut la București, România, și a imigrat în Israel în 1973. Creația sa încărcată de dramatism vizual, „Lapte negru”, evocă, în unele privințe, capodopera lui Leonardo Da Vinci „Cina cea de Taină”. Ca parte a operei sale multisenzoriale (are un miros de neuitat), Făinaru a amenajat o masă veche, care a aparținut părinților săi, când erau în România. Deasupra mesei și în jurul mesei sunt vase fragile din porțelan alb, umplute cu un lichid negru, care emană un miros asemănător cu cel al uleiului ars. Potrivit artistului, el a încercat să reproducă senzația unei case pierdute. „După această cină, nu se întâmplă nimic”, a spus Făinaru pentru The Media Line. „Putem relaționa acest lucru cu situația de acum; nu știm ce va fi.

„În mod normal, avem continuitate între trecut, prezent și viitor”, a continuat el. „Acum există o întrerupere. Ceva s-a defectat în felul în care trăim și în modul în care percepem familia”.

Alți artiști expozanți aprofundează, de asemenea, modul în care viața de familie a fost alterată incotestabil, ca urmare a izolării și a carantinelor. O astfel de lucrare este o fotografie memorabilă, suprarealistă, a artistului israelian Meirav Heiman, care descrie ceea ce pare a fi o familie surprinsă sărind de pe o trambulină, la mijlocul cinei, cu mâncarea și farfuriile zburând haotic în toate direcțiile. „Ce unește o familie? Această lucrare se referă la momentul delicat în care familiile sunt împreună, luând cina, și într-un moment totul se poate destrăma”, a declarat Heiman pentru The Media Line.

Pentru Muzeul de Artă din Haifa, scopul final al grupului monumental de expoziții este de a ne confrunta cu noua noastră realitate. Lucrările expuse pun multe întrebări, dar oferă puține răspunsuri. La fel se poate spune despre instituțiile culturale în general, întrucât viitorul sectorului artelor, în orice lume post-pandemică, rămâne în cel mai bun caz tulbure.

„Majoritatea angajaților au fost disponibilizați și a fost o perioadă foarte grea, cu multă incertitudine, în special pentru cei care lucrează în cultură, a căror industrie a fost clasificată ca „neesențială”, a afirmat Yifat Ashkenaz, curator la muzeu. „Rămân multe întrebări.”

Sursa: The Jerusalem Post / Autor: Maya Margit /THE MEDIA LINE