G4Media.ro

Orban: BNR a luat ”mult prea târziu” decizia de a limita accesul…

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

13 comentarii

  1. Doo jigodii…sica si masonu’…

  2. Aoleu! Se da Orban la Isarescu! Dar ce s-a-ntamplat, domnule Orban?! Eu te-am rugat cu cerul si cu pamantul acum un an sa-l intrebi pe Isarescu cum a protejat, conform legii, BNR interesele financiare a 500.000 de clienti ai bancilor pentru locuinte de au ramas fara prime de stat, dar n-ai avut curajul!

  3. Iar „imbalonatul” (imi place epitetul asta, nu-i de la mine) de Tariceanu n-a invatat nimic din experienta anului 2008. Astazi spune ca nu vede nicio problema in cresterea salariilor anul asta, anul viitor samd, pentru ca Romania are o crestere economica puternica.
    Puternica era cresterea economica si in 2008 si a urmat groaza!

  4. TOVARASUL ISAR, SOTUL „SUNT EU, ALINA GORGIU” ARE O POLITA DE PLATIT ISARESCULUI.
    OR MAI FI SI ALTII PE LA PNL…

  5. Oare cine mai are incredere in rationamentele lui isarescu ?

    Cand toata lumea buna cumpara aur in draci sau il repatriaza isarescu isi face cruce (ah, pardon, nu-si face pt ca e mason)
    si declara SUPERSTITIOS (da-o dreaqu de analiza financiar – bancara : eu sunt BNR):

    „Eu am o invatatura. Este cam pesimista.”

    „Deci EU NU VREAU sa mai creasca rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru ca sunt SUPERSTITIOS.”

    „De cate ori am trecut peste 100 de tone Romania a patit ceva. De data asta sa ramanem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone”, […].•

    https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/147934/isarescu-rezerva-de-aur-bnr.html

  6. bnr-supt „conducerea” mult-iubita-si-stimata a amatorului-producator-de-vinuri-din-valcea a tot dat kix-dupa-kix in toate functiile atribuite de drept/facto unei banci centrale oriunde altundeva decat in rssh tzigania. Astfel ca sica ridica steguletul la ani lumina (in finante conteaza fiecare milionime de secunda) fata de momentul oportun. Care ar fi contat. Chiar si cu intarzierea de cel putin 200 de ani a rssh tzigania, daca, atunci cand se prabuseau banci supte de avaritia unor lepre puse pe capatuiala s-ar fi gasit un alde sica-mandolina sa spuna, ia stai frate ca to’ar’su-(gradu)-isarescu tocmai a dovedit ca habar n-are ce-nseamna banca-centrala si care-i sunt functiile fundamentale…. poate ca alta ar fi fost acum situatia „para”leului, implicit a ieconomiei… ce a mai ramas.
    Sa vii si sa latri post-mortem… si bahaiezgu ocupase toante tembelizuarele cu sfaturi si pareri „competente” … dupa ce se dusese draqu pana si oportunitatea incercarii. Ca sa nu mai pomenesc despre retorica: bine frate, esti doxa, le zici bine bibicule, asa trebe facut… auzi?… da’ de ce, cand puteai, n-ai pus ‘fo’mistii tai sa procedeze intocmai?… ahhhh… inteleg, aveai obligatii… auzi? da’ cati bani s-au strans in fondul ala „solidaritatea” parca i-ai pus numele cand spuneai ca nu ie domn’e alta cale decat sa tai retributia pt munca?… si… mai ales, cine a avut drept de semnatura pe specimenul bancar? ia zi bah ‘fo’mistule…

    • @ andrei

      Bancile comerciale ofera imprumuturi, nu Guvernul. Nu stiu cum ai reusit sa gasesti vinovatul ?! Bancile comerciale dau in mod intent

      Ca sa vezi cum sta de fapt treaba cu bancile, cu institutiile de rating si cu criza din 2007 cauta sa vezi filmul „INSIDE JOB”.

      Ai sa vezi ca la criza a pus umarul si Deutsche Bank.

      https://en.m.wikipedia.org/wiki/Inside_Job_(2010_film)

    • @ andrei

      Bancile comerciale dau in mod intentionat bani impunand conditii laxe pt ca au interesul sa puna mana pe proprietati si pe firme FARA sa miste un deget, este SUFICIENT sa mareasca dobanda artificial.

      Bancile lucreaza ca un taran la cosit:

      Cativa ani la rand Banca centrala tine rata dobanzilor la o valoare constanta.

      Bancile comerciale ofera bani cu dobanda mica (bani creati din eter – vezi rezerva fractionata).

      Populatia si investititorii se imprumuta, cumpara proprietati / bunuri, dezvolta o afacere, creeaza locuri de munca.

      Apoi intr-o buna zi Banca centrala mareste dobanda.

      Bancile comerciale maresc si ele dobanzile / ratele.

      Populatia / firmele intra in default.

      Bancile pun mana pe proprietati / firme.

      Firmele intra in faliment, oamenii intra in somaj.

      Oare e ok ?!

    • REZERVA FRACTIONARA (nu „fractionata” cum am scris mai sus.

      https://en.m.wikipedia.org/wiki/Fractional-reserve_banking