ONG-uri de mediu: Ministerul Energiei a ascuns consultările publice pentru planul de mediu criticat de Comisia Europeană

Mai multe ONG-uri de mediu cer Ministerului Energiei să prelungească perioada consultărilor publice referitoare la planul României din domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, PNIESC, care stabilește direcțiile pe care țara noastră le va urma până în 2030 și 2050. Ministerul a pus în dezbatere publică proiectul, dar fără să anunțe, chiar înainte de Crăciun, cu termen până pe 21 ianuarie, susțin ONG-urile. Mai mult, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Energiei la secțiunea „Despre noi”, și nu în secțiunea dedicată transparenței publice.

ONG-urile Declic, Bankwatch, Greenpeace, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) și 2Celsius arată într-un comunicat că acest lucru dovedește lipsa unui interes real al Ministerului Energiei pentru opinia societății civile.

Pentru a permite o analiză corectă și detaliată a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice(PNIESC), organizațiile de mediu cer prelungirea consultărilor publice.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

ONG-urile susțin că există critici ale Comisiei Europene referitoare la energia din surse regenerabile, unde ținta asumată de România prin PNIESC este de doar 34% în consumul final brut de energie până în 2030. Această țintă este sub cota de 41% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și acțiunile climatice.

Organizațiile de mediu susțin că guvernul nu a propus măsuri concrete pentru reducerea utilizării gazului fosil și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili.

Acestea arată că traiectoria către care se îndreaptă de fapt România este de creștere a cantității de gaze și petrol utilizate, lucru ce ar putea să nu fie compatibil cu obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, lipsesc informații despre cum planifică România să reducă sărăcia energetică și să încurajeze tranziția justă la o economie cu emisii scăzute de CO2, atât din perspectiva unor planuri concrete, cât și a finanțării.

ONG-urile semnatare cer Ministerului Energiei și organizarea unei dezbateri publice la care să poată avea acces toate persoanele interesate.