O posibilă soluţie împotriva infertilităţii: Ovule artificiale au fost create din celule tegumentare (studiu)

Va putea fi tratată infertilitatea, într-o bună zi, prin crearea de ovule din alte celule ale corpului uman? Cercetătorii americani au reuşit pentru prima dată această operaţiune în laborator. Deşi este încă doar un experiment, noua cercetare ridică deja importante întrebări de natură etică, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Într-un studiu publicat marţi în revista Nature Communications, oamenii de ştiinţă din Statele Unite au descris modul în care au transformate celule tegumentare în ovocite capabile să fie fertilizate de un spermatozoid.

Reuşita lor reprezintă un pas important spre o idee care ţine, deocamdată, de domeniul ştiinţifico-fantasticului: tratarea infertilităţii unor femei, care nu sunt – sau nu mai sunt – în măsură să producă ovocite, prin crearea acestora din alte celule.

„Acest lucru le-ar permite cuplurilor de acelaşi sex să aibă un copil înrudit genetic cu ambii parteneri”, a declarat una dintre autoarele studiului, Paula Amato, cercetătoare la Oregon Health & Science University din Statele Unite.

Miza este importantă în contextul în care multe ţări, inclusiv Franţa, se confruntă cu o insuficienţă a donărilor de gameţi în raport cu cererea.

Însă Paula Amato a formulat imediat şi o avertizare: va fi nevoie de cel puţin 10 ani pentru ca cercetările sale să le aducă beneficii, în cele din urmă, pacienţilor infertili.

Experimentul ei se înscrie într-un câmp de cercetare aflat în plin avânt: „gametogeneza in vitro”. Acest domeniu a dus deja la reuşite remarcabile: la începutul anului 2025, cercetători din Japonia au creat şoareci din doi taţi biologici.

Studiul publicat marţi în revista Nature Communications a mers însă mult mai departe. De această dată, experimentul a fost realizat pe celule umane, care au ajuns să se dezvolte în embrioni, chiar dacă aceştia au fost distruşi rapid.

Cercetătorii, stabiliţi în Statele Unite, au extras nucleele ovocitelor, apoi le-au înlocuit cu cele extrase din celule prelevate din piele. Această tehnică, denumită „transfer de nucleu”, este cunoscută de mult timp şi permite clonarea animalelor fără fertilizare, aşa cum s-a procedat în cazul celebrei oi Dolly, în 1996.

Dar, în noul experiment, era vorba despre a se proceda în aşa fel încât celula să poată fi fertilizată de un spermatozoid. Acest lucru nu este posibil decât dacă ea conţine 23 de cromozomi, cărora li se adaugă cei 23 de cromozomi ai spermatozoidului.

Or, la fel ca toate celulele nereproductive, cele ale pielii au 46 de cromozomi. Cercetătorii au eliminat jumătate din ei, printr-o tehnică pe care au denumit-o „mitomeioză”.

Apoi, ei au încercat să fertilizeze aceste celule cu spermatozoizi. Dintre acele ovule-candidat, aproximativ o duzină s-au dezvoltat în embrioni de câteva zile, un stadiu teoretic suficient pentru a le implanta la o pacientă în timpul unei proceduri de fecundare in vitro.

„Schimbarea profundă a peisajului medical”

Rămâne de rezolvat faptul că acei embrioni prezentau numeroase anomalii, semn că cercetarea ce tocmai a fost realizată în SUA se află încă în stadiul unui experiment de laborator, nu al unei reuşite medicale concrete.

Însă aceste rezultate sunt suficient de importante pentru a stârni entuziasmul mai multor cercetători.

Este un progres „entuziasmant” care ar putea „deschide calea, într-o zi, către crearea de celule similare ovocitelor şi spermatozoizilor pentru persoanele care nu au altă opţiune”, a declarat cercetătoarea Ying Cheon, specialistă în medicină reproductivă la Universitatea Southampton din Regatul Unit, într-un mesaj adresat organizaţiei Science Media Centre.

Cu atât mai mult cu cât alţi oameni de ştiinţă urmează o cale diferită, dar la fel de promiţătoare: ei încearcă mai degrabă „să reprogrameze” celulele nereproductive, pentru a le readuce la un stadiu în care ar fi nediferenţiate, adică înainte de a fi devenit celule specifice ale pielii, inimii, creierului şi ale altor organe. Şi în acest caz, promisiunea este de a le utiliza pentru a crea un ovocit capabil să genereze un embrion.

Toate aceste cercetări sunt suficient de avansate încât autorităţile de reglementare să se întrebe deja care ar trebui să fie cadrul legal pentru o astfel de descoperire medicală, după modelul Agenţiei de Biomedicină din Franţa.

Aceasta, într-un comunicat publicat joi pe site-ul său, estimează că crearea artificială de gameţi „ar putea schimba profund peisajul reproducerii umane”.

Ea este „susceptibilă să modifice în profunzime dinamica formării familiilor, normele sociale în jurul reproducerii şi legăturile genetice care stau la baza acestora”, estimează această agenţie publică franceză.

Temându-se de un risc de „eugenism” având în vedere numărul mare de embrioni pe care o astfel de tehnică ar permite să-i genereze, agenţia menţionată solicită „instituirea unui cadru etic şi juridic internaţional (…) pentru a evita o cursă către o inovare nereglementată”.