O piață din orașul israelian Petah Tikva a primit numele Reginei-Mamă Elena

Duminică, în orașul Petah Tikva din Israel a avut loc inaugurarea Pieței Regina-Mamă Elena a României, transmite Familia Regală pe Facebook.

Evenimentul a reunit oficiali israelieni, supraviețuitori ai Holocaustului și familiile lor, precum și reprezentanți ai comunității israelienilor originari din România.

La eveniment au luat cuvântul dl. Rami Greenberg, primarul orașului Petach Tikva, E.S. dl. Radu Ioanid, Ambasadorul României în Statul Israel, E.S. dl. David Saranga, Ambasadorul Statului Israel în România, dna. Nava Boker, Președintele organizației Yad Ezer Lechaver, dl. Eyal Fabian, reprezentantul Uniunii Evreilor Originari din România (AMIR), dl. Moni Seinstein, președintele Organizației Centrale a Evreilor din România (HOR) din Petach Tikva.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Inițiativa de a denumi o piață în memoria Reginei-Mamă Elena reprezintă un gest cu o semnificație simbolică deosebită, care reflectă legăturile strânse între România și Israel”, transmite Familia Regală a României.

Regina-Mamă Elena a primit din partea Yad Vashem titlul „Drept între popoare”, în anul 1993, pentru curajul său în salvarea evreilor în timpul Holocaustului din România, în special pentru acțiunea ei hotărâtoare în împiedicarea deportării evreilor către lagărul de exterminare de la Belzec, în toamna anului 1942, precum și pentru pledoariile ei, între anii 1943-1944, pentru a permite întoarcerea evreilor și rromilor deportați din Transnistria.

Regina Elena (1896 – 1982), mama Regelui Mihai, a fost distinsă post-mortem cu titlul “Dreaptă între popoare” de către Memorialul Holocaustului Yad Vashem de la Ierusalim pentru eforturile și intervențiile sale de a împiedica deportarea evreilor și romilor în timpul guvernării lui Ion Antonescu. Titlul a fost acordat în 1993 în urma unei campanii de patru ani inițiate de un supraviețuitor al Holocaustului, inginerul Emil Simiu care trăiește în Statele Unite.

“Am auzit că se întâmplă anumite lucruri cu evreii noștri la București, aici în țară, și aveam contact, și mama mea și cu mine, destul de des cu rabinul șef care era atunci la București, Alexandru Şafran, și ne explica puțin cam ce se întâmplă, cam ce are să se întâmple – cred că știa el mai multe lucruri –, și atunci mama mea s-a sesizat foarte tare pe toată chestiunea asta, și de la una, de la alta, ea a reușit față de Antonescu. Antonescu era un om destul de bizar în anumite lucruri, fiindcă făcea ce toată lumea știe, dar avea un fel de… cum să spun, un respect foarte adânc față de mama mea. Și ea a reușit, în cursul mai multor luni, să-l domolească în ceea ce făcea el cu evreii, și a reușit într-o bună măsură.”, spunea Regele Mihai într-un interviu din 2008.

“Mamă a evreilor din România”

“În acțiunea de salvare a populației evreiești din România, s-a distins în mod deosebit de mișcător Regina Mamă Elena. Cu multă duioșie, dar și cu multă energie, ea a răspuns apelurilor mele ca să obțină aprobarea guvernului român pentru trimiterea de ajutoare deportaților din Transnistria, pentru repatrierea orfanilor din Transnistria, și, în sfârșit, pentru evitarea deportării restului populației evreiești în Polonia. Regina Mamă a reușit în demersurile sale, cu devotament și cu sprijinul Majestății Sale, Regele Mihai. În urma propunerii mele, Yad Vashem de la Ierusalim a decernat postum Reginei Mamă prestigiosul titlu de Dreaptă între Popoare. Ea a fost o adevărată mamă pentru populația evreiască din România, populație crunt obidită în perioada Holocaustului.” a declarat rabinul Șafran într-un interviu la BBC în 1998.

Acțiunile Reginei Mamă Elena au fost observate și au iritat aliatul lui Antonescu, Germania Nazistă. Trimisul lui Adolf Hitler în România pentru problema evreiască, Gustav Richter, scria superiorilor săi la 30 octombrie 1942:

“Mama i-a spus regelui că este o rușine ce se întâmplă cu oamenii în această țară și că ea nu mai poate suporta în continuare, cu atât mai mult cu cât regele fiul ei și numele său vor fi mereu legate în istoria României de crimele comise împotriva evreilor, iar domnia sa va fi numită a lui “Mihai cel Cumplit”. Ea i-a pus foarte serios în vedere regelui că, dacă deportările nu sunt imediat sistate, va părăsi țara. Drept urmare, regele i-a telefonat numaidecât prim-ministrului Mihai Antonescu și, în consecință, a avut loc un Consiliu de Miniștri, în urma căruia nu numai că arestații au fost eliberați, dar s-a dat și un comunicat al Președinției.” scria atunci Richter.

Antonescu în continuare onorat în România

Planurile lui Antonescu de a îi preda pe toți evreii din Vechiul Regat și sudul Transilvaniei naziștilor pentru deportare în lagărul de exterminare de la Belzec în Polonia ocupată de Hitler au fost contramandate.

Potrivit Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, România se face responsabilă de moartea a 280 – 380 mii evrei și 11 mii romi în perioada 1940 – 1944.

În România există o singură stradă denumită după Regina Mamă Elena, în comuna 1 Decembrie din județul Ilfov, unde consiliul local a schimbat în februarie 2021 și numele străzii Ion Antonescu.

În România există mai multe localități care au străzi cu numele Ion Antonescu, printre care și Constanța, în pofida faptului că Ordonanța de Urgență 31/2002 prevede: “Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.”.

Ion Antonescu a fost condamnat pentru crime împotriva umanității în 1946, sentință confirmată în 2008 de Înalta Curte de Casație și Justiție.

sursa foto: www.romaniaregala.ro