O comparație “periculoasă”: Ce explicații caută guvernul României pentru închiderea la grămadă a școlilor, în timp ce alte țări le țin deschise sau caută soluții nuanțate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Autoritățile române, prinse în campania electorală, au lansat în ultimele zile o campanie de justificare a închiderii totale a școlilor și de trecere la predarea online, în pofida recomandărilor internaționale și abordării majoritare europene a acestei probleme. Au ajuns să se contrazică singure și să își paseze responsabilitatea, fără ca una să încerce să găsească soluții la problemele pe care le semnalează. Mai recent, ministrul Educației, Monica Anisie, a susținut că o raportare la modul cum acționează alte țări din Europa, care lasă școlile deschise, ar fi “una extrem de periculoasă”. Dar ce fac alte țări, de ministrul român consideră periculoasă o comparație cu străinătatea? Și ce e diferit în atitudinea românească?

Ministrul a invocat, într-o postare pe Facebook, resursele și prioritățile specifice României – sănătatea, protejarea sistemului medical și “să lăsăm economia să funcționeze”. Tot ea mai sugerează că școala online înseamnă “să continuăm educația” – în linie cu abordarea generală a autorităților: încă dinainte de anunțul închiderii, oficialii s-au întrecut, invocând argumente adesea contradictorii, să explice de ce ar fi nevoie ca România să îi trimită, totuși, pe copii “în online”, când alții îi țin la clasă.

Ce aflăm, dacă intrăm pe calea “periculoasă”a comparației cu alții:

• În primul rând, alte țări au acționat mult mai puternic la nivel economic și prin măsuri ce înăspresc restricțiile de mișcare pentru cetățeni, ambele chestiuni având, în general, impact mult mai sever din punct de vedere electoral. Dar acele țări nu trebuie să organizeze acum alegeri, așa cum fac în România guvernul PNL și președintele Klaus Iohannis, care, pe lângă problema epidemiei, își asumă în continuare miza de a alunga PSD din poziția de forță în Parlament, miză urmărită încă de la începutul mandatelor lor actuale.
• În al doilea rând, celelalte țări acționează la un nivel macro, stabilesc ținte clare pentru fiecare tip de “lockdown” aplicat. Ele acționează adesea tot pentru a încerca lucruri unde nu dețin experiență, dar știu mult mai multe decât știau când au impus, în primăvară, “lockdown”-ul total și, drept urmare, pot acționa mult mai coerent, după cum afirmă experți citați într-o recentă analiză Wall Street Journal pe această temă.

Țările occidentale acționează în funcție de ceea ce le spun cifrele – proprii sau din studii internaționale. Iar studiile arată lucruri diferite în Cehia, unde s-a înregistrat un număr mare de infecții în școli, de Germania sau țările nordice, unde s-au înregistrat puține și sunt aplicate reguli clare de distanțare și igienă. Unele studii arată că transmisia ar fi slabă la elevi, altele, predominante, că este slabă la elevi cu vârste mici, dar semnificativă la liceeni.

Citește articolul complet pe EduPedu.ro