Noul papă american a atacat deja administrația Trump. Robert Prevost, acum Leon al XIV-lea, este primul american ales să conducă Biserica Catolică, după ce a condus pe o cale moderată misiunea augustiniană din Peru

Într-o postare pe X, în februarie, cardinalul american Robert Prevost a distribuit un articol care îl ataca pe JD Vance, după ce vicepreședintele SUA a încercat să justifice politica administrației Trump de deportare a migranților fără acte invocând învățătura Bisericii, scrie The Times.

Vance declarase unui intervievator: „Există un concept creștin conform căruia îți iubești familia, apoi îți iubești aproapele, apoi îți iubești comunitatea, apoi îți iubești concetățenii, iar apoi, după aceea, dai prioritate restului lumii. O mare parte a ‘extremei stângi’ a inversat complet acest lucru”.

Prevost a repostat un link către un articol dintr-o publicație catolică intitulat: „JD Vance se înșală: Isus nu ne cere să ne clasificăm dragostea pentru ceilalți”.

Luna trecută, cardinalul a criticat expulzarea de către administrație a lui Kilmar Abrego Garcia, un salvadorian care lucra legal în SUA, în El ¬Salvador, distribuind o postare care spunea: „Nu vedeți suferința? Conștiința voastră nu este perturbată? Cum puteți sta liniștiți?”

Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, a fost ales Papă Leon al XIV-lea, infirmând o regulă nescrisă conform căreia lumea nu va avea niciodată un papă care provine dintr-o  supraputere și creând o potențială ruptură între Vatican și Casa Albă.

Părintele Thomas Reece, analist la Religion News Service și el însuși american, a declarat: „Aceasta este o mare surpriză, nu am crezut niciodată că un american va deveni Papă. O mare parte a sudului global era suspicioasă față de un american în fruntea Bisericii Catolice, dar cardinalii l-au sprijinit pe Prevost. Cardinalii din America Latină par să se fi unit în favoarea lui. L-au văzut ca pe cineva care reprezintă America, nu doar Statele Unite. L-au văzut ca pe unul de-ai lor, nu ca pe un gringo. Se pare că a obținut o mulțime de voturi în primul tur de scrutin, deoarece latino-americanii s-au unit în spatele său.”

La conclav au fost prezenți 17 cardinali sud-americani și patru din America Centrală. Acest lucru ar fi putut face o reeditare a alegerilor din 2013, când outsiderul Jorge Bergoglio a obținut rezultate mai bune la primul vot, clasându-se pe locul al doilea în fața lui Angelo Scola, apoi și-a văzut numărul de voturi crescând. Prevost este probabil să fi obținut un scor ridicat în primul vot împotriva marelui favorit Pietro Parolin, fostul secretar de stat italian al Vaticanului.

„Așteptările erau scăzute în ceea ce îl privește pe Prevost și el le va fi depășit în primul vot, apoi a luat avânt”, a declarat Reese.

Augustinianul liniștit, supranumit „cel mai puțin american dintre americani” de către presa italiană, are un curriculum internațional impresionant, inclusiv lungi perioade ca misionar în Peru.

Considerat apropiat de Papa Francisc în ceea ce privește viziunea sa asupra lumii, el l-a lăudat pe predecesorul său în primul său discurs de la balconul Bazilicii Sfântul Petru, dar a renunțat la exemplul său de a se îmbrăca sumar, apărând într-o stofă roșie și o pelerină mozzetta până la cot, mai degrabă decât în alb simplu.

Născut la Chicago, într-o familie cu origini italiene, franceze și spaniole, Prevost a obținut o diplomă în matematică în Philadelphia și s-a alăturat Ordinului Sfântului Augustin în 1977, ajungând stareț general. În timpul misiunii augustiniene din Peru, el și-a creat o reputație pentru eficiența sa versatilă și pentru capacitatea sa de a găsi o cale moderată între episcopii de stânga simpatizanți ai teologiei eliberării și conservatorii aflați sub influența Opus Dei.

Om liniștit și bun ascultător, acesta și-a dovedit talentul de administrator în calitate de șef al dicasterului pentru episcopi de la Vatican în ultimii doi ani, o funcție care l-a pus în contact cu ierarhia catolică mondială.

Un vot pentru Prevost ar putea fi văzut ca o consolidare a moștenirii lui Francisc, dar cu un accent pe competența liniștită în detrimentul exuberanței carismatice.

Prevost a intrat în noviciatul Ordinului Sfântului Augustin în 1977 și a făcut jurământul de credință în 1981. Trecutul său educațional include o diplomă de licență în matematică de la Universitatea Villanova în 1977, un Master of Divinity de la Catholic Theological Union din Chicago, precum și o licență și un doctorat în drept canonic de la Colegiul Pontifical Sfântul Toma de Aquino din Roma. Teza sa de doctorat a fost despre „rolul starețului local în Ordinul Sfântului Augustin”.

A fost foarte apropiat de Francisc în ceea ce privește mediul și apropierea de săraci și migranți, afirmând anul trecut că „episcopul nu ar trebui să fie un mic prinț care stă în regatul său”.

Prevost a sprijinit schimbarea practicii pastorale pentru a permite catolicilor divorțați și căsătoriți civil să primească Sfânta Împărtășanie, dar se crede că a fost mai puțin entuziasmat de abordarea primitoare a lui Francisc față de comunitatea LGBTQ.

John Allen, editor al site-ului web Catholic Crux, a declarat că Prevost i-a mulțumit pe cardinalii care căutau un lider care să combine darurile de misionar, om de stat și guvernator. Într-un profil, el a scris că Prevost a fost „cineva care poate sta pe scena globală cu lideri ca Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping din lume și să se descurce; și cineva care poate prelua controlul Vaticanului și să facă trenurile să meargă la timp, inclusiv să se ocupe de criza sa financiară”.