Papa Leon al XIV-lea se confruntă cu primul său test diplomatic – din partea Beijingului. Grupul de stat care reglementează catolicismul în China a „ales” doi episcopi, inclusiv unul pentru Xinxiang, care l-a întemnițat pe cel numit de Roma

Papa Leon al XIV-lea era în funcție de mai puțin de o zi înainte de a fi pus în fața primului său test diplomatic semnificativ, relatează The Times.

În timp ce lumea era încă în doliu după moartea Papei Francisc, pe 29 aprilie a fost emis un edict de către Asociația Patriotică Catolică Chineză (CPCA), grupul de stat responsabil cu reglementarea catolicismului în țară. Acesta spunea că au fost „aleși” doi noi episcopi: un episcop auxiliar în Shanghai și un episcop senior în Xinxiang, un oraș din provincia centrală Henan.

Au apărut două probleme. În primul rând, papa era mort – și numai papa poate numi episcopi. A doua era că există deja un episcop în Xinxiang.

Episcopul Joseph Zhang Weizhu, care a fost numit de Ioan Paul al II-lea în 1991, a petrecut decenii slujind fără aprobarea Beijingului, inclusiv înființând un seminar pentru formarea preoților „clandestini” loiali Romei (există aproximativ 30 de episcopi clandestini care operează în China fără aprobarea statului și un număr necunoscut de preoți). În 2021 a fost arestat în timp ce se recupera după o operație de cancer și rămâne în arest fără proces.

Ultimii doi episcopi numiți de Roma în Shanghai sunt, de asemenea, în custodia poliției. Unul este dat dispărut din 2011.

„China i-a întins mănușa Papei Leon, care acum trebuie să decidă ce să facă”, a declarat Nina Shea, director al Centrului pentru libertate religioasă din cadrul Hudson Institute. „I-au fost prezentați acești doi noi episcopi și poate fie să îi aprobe, fie să se opună, ceea ce ar avea ramificații majore.”

Când Partidul Comunist condus de Mao Zedong a preluat puterea în 1949, a încercat să eradicheze credința creștină. Misionarii au fost expulzați și bisericile închise. Preoților li s-a ordonat să se supună controlului guvernului central; dacă refuzau, erau etichetați drept dușmani ai statului și torturați. Mulți își practicau religia în secret.

„Catolicismul a supraviețuit Revoluției Culturale a lui Mao doar datorită acestei biserici subterane”, a declarat Shea. În prezent, există aproximativ 10 milioane de catolici în țară, dar „ultimul papă le-a tras preșul de sub ei”.

În 2018, Papa Francisc și secretarul său de stat, cardinalul Pietro Parolin, au încheiat un acord cu președintele Xi Jinping în încercarea de a atenua persecuția religioasă și de a normaliza relațiile dintre Beijing și Sfântul Scaun.

Deși textul complet al acordului a fost ținut secret, Parolin a declarat de atunci că acesta a acordat autorităților statului chinez un rol în selectarea noilor episcopi prin intermediul CPCA. Papa și-a rezervat autoritatea de a hirotoni episcopi și cardinali.

Cardinalul Joseph Zen, fostul episcop de Hong Kong care a fost arestat în 2022 de poliția de securitate națională, a criticat acordul, afirmând că acesta trimite „turma în gura lupilor”.

Între timp, persecuția religioasă nu a încetat. Chiar înainte de Paște, Monseniorul Peter Shao Zhumin, episcopul clandestin de Wenzhou din estul Chinei, a fost arestat pentru că a slujit fără aprobarea CPCA. Locul unde se află acesta rămâne necunoscut.

Cel puțin alți nouă episcopi catolici chinezi se află în detenție pe termen nelimitat, au dispărut sau au fost forțați să părăsească funcțiile episcopale. Episcopul James Su Zhimin, care a fost numit la Baoding în provincia Hebei, a fost arestat în 1997 și a petrecut ultimii 28 de ani în închisoare sau în lagăre de muncă forțată, potrivit Comisiei Statelor Unite pentru libertatea religioasă internațională.

Maya Wang, directoare asociată pentru China al Human Rights Watch, a declarat că astăzi poliția „arestează, reține și hărțuiește în mod obișnuit liderii și membrii congregațiilor catolice” care refuză să se alăture bisericii aprobate de stat.

„Autoritățile au demolat sute de clădiri bisericești și crucile de deasupra lor și au restricționat accesul la Biblie”, a spus ea. Persoanelor sub 18 ani le este interzis în mod explicit să participe la slujbele religioase.

Numirea celor doi episcopi în Shanghai și Xinxiang este cel mai recent exemplu de depășire de către CPCA a limitelor acordului cu Sfântul Scaun. În mai multe ocazii, China a numit în mod unilateral clerici de rang înalt fără permisiunea Romei și chiar a redesenat granițele diecezelor, o altă putere care ar trebui să fie rezervată pontifului.

În unele cazuri, Vaticanul a recunoscut ulterior numirile. În 2023, episcopul Joseph Shen Bin a fost instalat ca episcop principal în Shanghai fără aprobarea papală. Francisc a ratificat numirea după trei luni de deliberări „pentru binele diecezei”.

În ciuda inechităților acordului, mulți au lăudat bunul său simț. Cardinalul Jean-Claude Hollerich, arhiepiscop de Luxemburg, a declarat că Vaticanul nu a avut „nicio alternativă”.

Michel Chambon, șeful programului Religie în Asia de la Universitatea din Singapore, a declarat: „Sfântul Scaun are nevoie de o relație de lucru cu China. Nu este o chestiune de principiu, este o chestiune de pragmatism”.

Decizia de a-i instala pe cei doi episcopi în timpul interregnului a fost un test deliberat pentru a-l evalua pe cel care va deveni papă în cele din urmă, a spus Chambon. „Leo va fi acum așteptat să reafirme că Vaticanul este angajat față de acord”.

Se știu puține despre poziția lui Leon al XIV-lea în această privință, având în vedere că și-a petrecut cea mai mare parte a carierei ca misionar în Peru. Cu toate acestea, vineri, cardinalul Parolin, arhitectul acordurilor și pentru scurt timp candidatul principal la papalitate în conclavul de săptămâna trecută, a fost reconfirmat provizoriu în funcția de secretar de stat – prim-ministrul efectiv al Cetății Vaticanului.

„Sfântul Părinte dorește să rezerve un anumit timp pentru reflecție, rugăciune și dialog înainte de orice nominalizare sau confirmare definitivă”, se arată într-un comunicat de presă.

Cardinalul Zen, care a fost eliberat din arestul la domiciliu pe cauțiune luna trecută pentru a participa la funeraliile Papei Francisc, l-a descris odată pe Parolin drept toxic. „I-am spus Papei că [Parolin] are o minte otrăvită”, a declarat cardinalul în 2017. „Nu am încredere în această persoană. El crede în diplomație, nu în credința noastră”.

Acum, catolicii chinezi urmăresc să vadă ce va face Leo. Părintele Joseph Liang este capelanul comunității chineze din Dieceza de Westminster. Născut în provincia Shandong, a fost hirotonit în 1998 și a lucrat într-o parohie din China timp de cinci ani înainte de a ajunge în Marea Britanie.

Pentru Liang, acordul „nu este perfect”, dar reprezintă „primii pași de reconciliere” între Biserica Catolică și China.

„Sper că noul Papă Leon va continua calea Papei Francisc și va continua politica de dialog cu guvernul de la Beijing, îmbunătățind treptat relațiile cu China, dar evitând o confruntare directă”, a spus el. „Dar ne așteaptă încă un drum lung, foarte lung”.