Nivelul mării crește în Albania și afectează 60% din coasta de la Marea Adriatică / O insulă a dispărut deja, iar buncărele lui Enver Hodja sunt deja sub ape / „în patru sau cinci ani, nu va mai rămâne nimic”

Mai mult de 150 km de coastă adriatică, dintr-un total de 270, sunt afectați de fenomenul creșterii apelor Mării Adriatice, în Albania, scrie La Repubblica.

Printre episoadele frapante, o pădure de pini protejată este deja devastată, bungalouri echipate ca chioșcuri de plajă sunt distruse, iar insula pe care austriecii i-au dedicat-o lui Franz Joseph I a dispărut.

De la Velipoja, unde valurile reduc în cenușă o pădure de pini veche de secole, la Golem, litoralul albanez se află într-o situație disperată. De vină este un amestec letal de încălzire globală și urbanizare haotică din cauza turismului excesiv.

Creșterea nivelului mărilor afectează întreaga planetă: potrivit NASA, nivelul mediu al mărilor pe Pământ a crescut cu 10 cm între 1993 și 2023.

În Albania, unde turismul a explodat (de la 5,9 milioane de vizitatori în 2018 la peste 10 milioane în 2023), proliferarea de hoteluri, restaurante și baruri pe plajă afectează, de asemenea, natura.

„Din cei 273 de kilometri de coastă scăldați de Marea Adriatică, 154 km sunt afectați de eroziune”, rezumă Besjana Shehu, specialist în planificare urbană, pentru agenția France Presse.

La Velipoja, în nordul extrem al țării, marea înaintează cu peste cinci metri în fiecare an și se afundă cu peste 200 de metri în pădure, amenințând un întreg ecosistem care nu poate supraviețui în apă sărată. Pe coastă, pinii se luptă să reziste agresivității valurilor: zeci de trunchiuri zac eșuate pe nisip, unele abandonate după valurile violente din ultimele zile ale lunii aprilie.

Deși Insula Franz Joseph, situată la gura râului Buna, este încă vizibilă în ghidurile turistice și pe hărți, ea este invizibilă din 2012: a fost înghițită de mare.

Denumită de cartografii austrieci în 1870 în onoarea fostului împărat, insula este rezultatul unor depozite aluvionare fertile. La 150 de metri de coastă, cele 19,5 hectare ale sale au fost acoperite de păduri și vegetație sălbatică.

„Un paradis pentru multe specii de păsări marine, o oază de liniște chiar și pentru noi… a dispărut complet”, spune Lule Coli, administratorul unui mic bar de pe plajă. Insula a dispărut treptat, victimă a creșterii nivelului apelor și a eroziunii. Dar construcția de baraje și hidrocentrale în regiune s-a dovedit a fi un factor decisiv, care i-a grăbit dispariția, subliniază Ervis Krymi, profesor de geografie.

Locuitorii din Kune, la câțiva kilometri mai la sud, sunt și ei îngrijorați. An de an, furtunile marine se înmulțesc, iar coasta seamănă acum cu un cimitir de copaci.

„Din cauza schimbărilor climatice din ultimii ani, marea a devenit foarte agresivă, avansând spre uscat într-un ritm frenetic”, avertizează Jak Gjini, un expert de mediu din Lezha.

Înghițite de valuri, buncărele construite de-a lungul coastei de dictatura comunistă albaneză în anii ’70 au dispărut. Odată cu ele au dispărut și micile baruri de pe malul mării, administrate de familii locale. Forța mării a fost atât de mare încât nici măcar sacii de nisip nu au fost de niciun folos.

„Înainte erau două buncăre aici. Acum sunt scufundate. Vine marea și va lua totul… în patru sau cinci ani, nu va mai rămâne nimic”, spune Vera Faslliaj, care conduce un mic restaurant numit „Poseidon”.

Autoritățile albaneze susțin că creșterea nivelului mării prezintă riscuri grave de inundații pentru majoritatea zonelor urbane ale țării.

”În total, până în 2030, aproximativ 1.082,45 km2, adică 32% din suprafața habitatelor de coastă, vor fi direct afectate de inundații’, estimează Agenția civilă pentru situații de urgență.

În Golem, la 49 km sud-vest de Tirana, proprietarii de hoteluri sunt îngrijorați de indiferența autorităților în găsirea de soluții și interzicerea urbanizării necontrolate pe coastă.

”Marea nu așteaptă ca autoritățile să se trezească”, se plânge directorul hotelului, Edvin Dule.

În ultimii 16 ani, plaja a pierdut aproximativ 70 de metri de coastă (proliferarea hotelurilor a agravat și mai mult eroziunea) și reduce plajele pe care se bazează pentru a atrage turiștii.

„Este un fenomen foarte îngrijorător care are un impact direct asupra economiei și turismului: dacă nu reușim să oferim condiții, umbrele, șezlonguri, activități de plajă… reducem calitatea ofertei noastre, care se traduce apoi în cifre”, conchide Dule.