VIDEO Nicușor Dan a prezentat strategia națională de apărare: Corupția, vulnerabilitate a statului / Implicarea serviciilor secrete în culegerea de date pentru combaterea corupției, fără implicarea în cercetarea penală / Despre pensiile magistraților: presiune socială nejustificată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Nicușor Dan a prezentat miercuri proiectul strategiei naționale de apărare, care prevede, printre altele, implicarea serviciilor de informații în culegerea de date legate de fenomenul de corupție. Șeful statului a precizat că rolul serviciilor secrete se va rezuma doar la culegerea de date, fără implicarea în etapa de cercetare penală și în procesul de justiție.

Întrebat cum se va implementa concret acest lucru, președintele a precizat alocarea de resurse de către serviciile de informații “este proporțională cu ceea ce doresc structurile statului inclusiv prin această strategie de la ele”.

“Așa cum este în momentul de față, corupția este la ”și alte activități” care perturbă activitatea instituției. Când corupția este bine definită va ocupa un loc mai important”, a explicat el.

Întrebări din partea ziariștilor:

Q: Aveți un termen?

Nicușor Dan: După. După ce se termină discuția cu pensiile

Q: V-ați poziționat mai degrabă de partea magistraților în această dezbatere. Nu considerați că și magistrații au contribuit la asta, prin autovictimizare, prin faptul că acum au emis această solicitare de semnare a unui acord care conține inclusiv plăți compensatorii. În calitatea de mediator nu ați considerat necesar să participați la nicio ședință CSM. Când veți face acest lucru?

Nicușor Dan: ANu cred că m-am poziționat de partea magistraților, am spus că nu e normal să iasă la pensie la 48 de ani, însă am introdus niște nuanțe, nu e un meci, un e un concurs de like-uri, este a rezolva o problemă socială. Trebuie să acționăm cu responsabilitate pentru că în opinia mea calitatea actului de justiție din România în următorii ani (…) nu e vorba numai de sentimentul de justiție în societate, e vorba de insolvență, evaziune etc. Fără discuție, toată lumea a greșit în dezbaterea publică cu privire la magistrați. Au fost poziții nepotrivite și într-o parte și în alta. Totul este să fim calmi și să găsim justul echilibru între necesitățile și divergențele din societate.

Eu abia aștept să terminăm discuția asta ca să începem discuția serioasă din sistemul de justiție. Din păcate, discuția despre pensii acoperă partea serioasă din Justiție: De ce nu mai anchetăm magistrați? Pentru că statistic nu se poate întâmpla ca o întreagă categorie profesională să nu aibă uscăturile ei. Cum funcționează Inspecția Judiciară, dacă nu cumva dă soluții diferite pe spețe similare, cum se fac promovările? Asta sunt discuții foarte interesante pe care abia aștept să le discut cu CSM la ședințe la care voi participa

Q: Cum ar trebui să privească societatea marea eliberare a infractorilor?

Nicușor Dan: E un semnal foarte prost pentru societate. Despre asta este și strategia națională de apărare și încrederea societății în statul român. Statul a investit foarte mult pentru a documenta fapte foarte grave de corupție și ei scapă foarte repede. Ceea ce eu n-am văzut este și vina mea, de a explica oamenilor cât din această decizie revine CCR, cât Parlamentului, și cât instanței de judecată, pentru că ea ar fi relevantă.

Q: Care sunt principalele amenințări hibride pentru România?

Nicușor Dan: Încercări pe zona de cyber, asta tot vedem. Și o rafinare a procesului de manipulare, dezinformare. E chiar un război pe zona de manipulare, dezinformare. Trebuie să dezvoltăm tehnologia și colaborarea instituțiilor pentru ca o știre falsă să nu stea mai mult de 15 minute.

Q:  Există vreo perspectivă de pace în Ucraina?

Nicușor Dan: Era luna august și multă lume a fost foarte optimistă că lucrurile vor avea un final fericit și rapid. Eu am fost mai pesimist atunci pentru că am spus că Rusia nu dorește pacea. Nici acum Rusia nu dorește pacea. Cumva privit foarte de sus și fără să ținem seama de pierderile uriașe din această perioadă suntem ceva mai bine decât eram în august în sensul că economia rusă e mai rău decât în august. Sancțiunile SUA la Lukoil își produc efectele, economia Rusiei slăbește. Când se va așeza la masă? Nu chiar săptămâna viitoare.

Q: A fost luat în calcul în care Dunărea ar deveni graniță cu Rusia? Și dacă da, cum ar gestiona România acest scenariu negru?

Nicușor Dan: În primul rând, de-asta insistăm pe Ucraina și România încearcă în limita posibilităților ei să ajute Ucraina. Una e să fii vecin cu Ucraina, care respectă ordinea internațională, decât să fii cu Rusia care nu respectă. De-asta e important, dar n-am insistat în expunerea pe care am făcut-o pentru că unele lucruri sunt de la sine înțeles. Este o eventualitate pe care nu ne-o dorim de niciun fel, dar dacă ea se va întâmpla, acest document are un plan de implementare, la nivelul CSAT există document strategic care se referă la toate scenariile posibile

Q: Cum vedeți propunerea USR pentru Avocatul Poporului

Nicușor Dan: E o doamnă pe care nu o cunoșteam, am primit referințe despre dumneaei, mi se pare în regulă. Cred că această instituție trebuie să-și respecte numele, al poporului. Ce am văzut la doamna Renate Weber nu a fost al poporului. Ajuta poporul dezvoltatorilor imobiliari.

Q: Legat de perspectiva economică a României: Ați discutat cu premierul, cu coaliția de guvernare, ce ne așteaptă anul viitor? Vor mai fi creșteri de taxe?

Nicușor Dan: O să înceapă o discuție, dacă nu săptămânii viitoare, imediat după, pe bugetul 2026. Ministrul de Finanțe este pregătit să vină să le spună decidenților politici pe unde suntem dacă nu facem nimic și ei să decidă de unde să mai tăiem. Nu există în acest moment intenție de alte măsuri care să afecteze direct populația.

Creșterile de taxe din 2026 au fost deja anunțate, cum ar fi mărirea taxei pe proprietate. În HoReCa este o discuție, s-a spus că mai discutăm la 1 ianuarie

Q: Atitudinea ostilă față de Justiție este o vulnerabilitate? Ce măsuri propuneți pentru a aduce pacea socială fără a afecta independența Justiției?

Nicușor Dan: Strict tehnic, nu cred că aveți dreptate: Cred că taxele de timbru sunt sub 1/3 din cât plătește statul pentru acest serviciu. Nu spun că e rău asta și că trebuie să înmulțim cu trei (…). Dincolo de jalon e anormal ca pensia să fie mai mare ca salariu. E absolut normal ca statul să intervină pe această chestiune. Nu poți să critici pe cineva care vede o disfuncționalitate în societate și o critică. Nu a fost un accident că pensia este cât salariul. Este un fenomen la care mulți oameni care lucrează în alte zone au fost sensibili. Pe de altă parte, să transformi asta într-o ură la adresa unei categorii sociale nu e benefic pentru societate, cu atât mai mult cu cât de acea categorie depind așa mulți oameni

Nu poți să oprești protestul unui om pe orice subiect.

Vreau să mai spun un lucru dacă m-ați provocat: Noi confundăm actul de justiție cu 50 de persoane care judecă dosarele marilor corupți. Trebuie să facem o diferență între ce judecă aceste 50 de persoane și cadrul legislativ: deciziile CCR, legea prescripției etc. Și al doilea fenomen este că dincolo de aceste 50 de persoane mai sunt 5-6000 care judecă 70-100 de dosare pe ședință de conflicte de muncă, alții judecă 120 de ședință pe insolvență etc. Ei toți formează sistemul de Justiție

Q: Despre eventuala preluare a Lukoil

Nicușor Dan: În linii mari, Lukoil are în România o rafinărie și vreo 100 de benzinării, ponderea nu este foarte importantă, importantă este rafinăria. Este închisă pentru mentenanță, urmând să fie redeschisă în câteva săptămâni. Faptul că e închisă nu afectează. Pe termen mediu și lung, dacă nu mai procesează ne obligă să importăm mai mult. Ca să spun ceva la un nivel grosier, superficial: Pe de-o parte nu există riscul ca ea să fie preluată de o firmă paravan a Rusiei. Bineînțeles că există un interes ca ea să fie preluată, însă nimic nu ne obligă să ne grăbim cu procesul ăsta. Există și varianta ca pe o perioadă limitată să fie preluată de statul român.

Q: Despre relația cu SUA

Nicușor Dan: În relația României cu SUA, cum am spus de mai multe ori, partea economică este foarte importantă pentru noi. În pregătirea vizitei din SUA au existat mai multe contacte și idei de proiecte discutate la nivel de miniștri în aceste săptămâni, luni

Q: Călin Georgescu: Ați primit vreun informare că a fost colaborator al SIE sau recrutat de CIE?

Nicușor Dan: Am spus că o să ieșim cu un raport despre alegerile din 2024. Pentru acest raport există mai multe informări, mai multe tipuri de informații, inclusiv biografia domnului Georgescu. Când ieșim cu raportul o să aveți și răspunsul la asta

Q: Considerați că avem o problemă de comunicare la nivel guvernamental?

Nicușor Dan: Sunt două lucruri diferite. Dacă vorbim de retragerea trupelor aici a fost înțelegere între oficiali români, americani, că vom comunica simultan lucrul ăsta. Au fost relativi puțini oficiali români care au știut. S-a întâmplat că această informație s-a scurs și orice jurnalist abia așteaptă să dea o știre. Aici nu a fost o greșeală a statului român. Pe afirmația doamnei Gheorghiu am zis că a fost o declarație nefericită

Q: La ultima incursiune a dronelor rusești, recentă, avioanele nu s-au putut ridica din cauza ceții. Avem cu ce să ripostăm?

Nicușor Dan: Nu pot să vă spun care sunt dispozitivele, câte sunt aeriene, câte la sol. Avem, da.

Q: Vă păstrați opinia ca șefii serviciilor secrete să nu fie membri ai partidelor politice?

Nicușor Dan: Da, păstrez (părerea, n.red.).

(despre potențiala intensificare a acțiunilor hibride ale Rusiei)Prima parte a întrebării mi se pare că se referă la acțiuni hibride: Niște drone care au căzut fără intenție, în afară de asta nu am avut acțiuni clasice de agresiune. Acțiunile hibride mă aștept să se intensifice. A doua parte, cum am spus la început faptul că avem acest mare exercițiu care s-a desfășurat 3 săptămâni cu mii de militari: Dovedește că avem parteneri, ei se preocupă împreună cu noi de această zone de securitate și România este sigură

Q: Considerați că serviciile sunt capabile să ducă lupta pe două fronturi (corupție, Rusia) sau e nevoie de reformă? Care e profilul celui care poate duce lupta pe două fronturi, șef SRI?

Nicușor Dan: Este un proces continuu de evaluare și ca peste tot sunt multe lucruri care trebuie îmbunătățite și orice fel de evaluare exterioară, informație este binevenită despre cum funcționează serviciile. Pe de altă parte, dacă ne uităm foarte grosier, la partea de siguranță propriu-zisă vedem că e destul de bine: Am avut dejucate niște sabotaje pe teritoriul național, serviciile au acoperit bine această zonă, la zona cyber mi se pare că stăm bine, nu avem cum au avut alții mari sisteme publice afectate, inflitrate, imobilizate. Pe zona de manipulare, dezinformare nu cred că suntem bine, trebuie să progresăm, învățăm. De asemenea, pe relația cu partenerii externi, stăm de asemenea foarte bine. Sunt mai mulți parteneri externi care mi-au spus cât de bine colaborează cu serviciile noastre. Profil: Cineva care a condus mulți oameni și trebuie să mai lucrezi și cu ”grei”.

Q: Se poate ține cont de probele anterioare obținute de servicii?

Nicușor Dan: Cel mai probabil nu. Vor face o poză de ansamblu în zona de corupție și vor spune procurorilor. Problema noastră în România este cine aplică legea când este încălcată

Q: Educația e un fel de Cenușăreasă în stat. Ați spus că veți face o analiză, că veți avea o discuție. Când și când veți avea un consilier pe educație?

Nicușor Dan: Costreie, consilier de educație (Sorin Costreie). Imediat ce va fi numit va contacta sindicatele, ministerul, va cere date relevante

Q: Reportera Realitatea îl întreabă, citând o declarație a președintelui despre antreprenori, dacă reprezintă o capitulare a statului în fața antreprenori.

Nicușor Dan: Nu se pune problema ca decizia să fie luată de altcineva decât de organele statului. Ceea ce spun eu de ani de zile este că nu avem proiecte. Avem idei, dar ca să devină proiecte de lege stăm foarte, foarte prost. Am mai spus că eu sper că vom fi capabili în interval de 1-2-3 ani să avem în administrația statului capacitatea administrativă de a avea idei concrete. Îmi doresc nu doar ca mediul de afaceri, ci ONG-uri, asociații profesionale, orice actor din stat să vină cu proiecte de lege gata făcute. Numai că multe din lucrurile astea necesită resurse pe care mulți nu le au. Adică să analizezi să zicem cum am dat exemplu atunci sistemul de scheme de ajutor pe care statul român îl are: Care au fost eficiente, care au fost bani aruncați. Ca să faci astfel de analize niciun ONG nu are bani. Mediul de afaceri are și e în avantajul lor să facă, să dea aceste date.

Eu vreau o administrație care să lucreze cu date. Azi avem niște date și peste o săptămână să avem 50% din bazele inițiale. Nu se poate asta

Q: Care e pledoaria dumneavoastră pentru magistrați de a rămâne în profesie după vârsta legală?

Nicușor Dan: Valabil pentru orice profesie la stat, care este un contract social, cât dai tu față de cât dă statul. Și aici sunt mai multe lucruri de spus, pe vârsta de pensionare: E profitabil pentru societate ca vârsta să fie înaintată, să ajungă la 65. Un lucru pe care l-am afirmat, încerc să nu fiu populist, ci corect: Este o meserie în care oamenii au muncit mult mai mult decât analogii lor din Europa, pentru că legile sunt proaste, instituțiile nu-și fac datoria (ex: ”De ce să semnez eu, să vină DNA, mai bine fac un proces în instanță?”). Am zis că un echilibru ca anii pe care-i mai are de muncit să fie înmulțit cu doi: dacă mai are 4 ani să facă 8

Q: Ați menționat în campania electorală că banii care rămân îi veți dona. Ce ați făcut?

Nicușor Dan: Banii au venit acum vreo 2 sau 3 zile, ca să ne localizăm în spațiu și timp. Dacă AEP mi-ar fi restituit toți banii aș fi rămas cu 2,5 milioane. AEP mi-a restituit cu un milion mai puțin. După ce voi plăti împrumuturile voi rămâne cu 1,5 milioane. Restul o să contestăm și va fi un proces care cred că va dura 2 ani. Mențin ideea de a-i da către organizații civice, nu sociale. Eu cred că nu se dau suficienți bani pe zona civică, oameni care constrâng autoritățile să respecte legea. N-aș vrea să aleg eu, ci să facem un concurs.

Q: Ați făcut poză cu Cătălin Drulă. Ar fi trebuit să evitați?

Nicușor Dan: Am făcut multe poze de-atunci. Un parlamentar din București mi-a făcut o vizită. Și-am făcut o poză (râde, n.red.)

Q: V-ați dorit un candidat comun la Primăria Capitalei, nu s-a putut. Care este riscul ca primăria să ajungă la un candidat din partea partidelor extremiste?

Nicușor Dan: Bucureștiul mă interesează, mă uit pe sondaje, evoluția sondajelor, mai mult decât atât este un exercițiu democratic și mare parte din societate l-ar fi dorit în două tururi, inclusiv eu. Nu suntem în situația asta. În acest context stabilit avem un exercițiu democratic, bucureștenii vor decide. Îmi doresc pe cineva care să pună ordine în bani, infrastructură.

Q: Legat de lupta împotriva anticorupției: Cum va arăta aceasta concret? Ați avansat cu discuțiile referitoare la nominalizarea șefilor SRI și SIE?

Nicușor Dan: N-a fost o preocupare a mea de la ultima conferință până azi, dar rămâne o preocupare. N-am avut discuții sau ceva în acest interval.

Dacă vorbim de lupta împotriva corupției sunt mai multe lucruri de spus: eficientizarea parchetelor, cât de mult durează un proces, dacă mai este necesară sau nu camera preliminară etc. Dacă întrebați de partea de servicii, aici, în opinia mea, în acest moment statul român nu are un tablou cât de cât exhaustiv al fenomenului, de-aia e nevoie ca serviciile să aloce cât mai multe resurse

Q: Mulți experți spun că industria și serviciile noastre sunt penetrate de ruși. Avem agenți de influență ruși în Parlament, industrie, servicii etc?

Nicușor Dan: Suntem într-un alt context decât cel pe care-l zugrăviți dumneavoastră. Instituțiile au problemele lor, dar în linii mari apără interesul național. Pe partea operativă există servicii de informații, interferențe între activitatea de informații și diplomatică, există spionaj, există contraspionaj, pentru a dovedi tipul ăsta de acțiuni îți ia 5-6 ani sau poate chiar mai mult. Dar în linii mari instituțiile statului român apără interesul statului român

Dacă un aviator muncește aproximativ la fel, un magistrat din România muncește mai multe decât unul, spre exemplu, din Spania.Trebuie echivalat acest efort pe care l-au făcut.

Q: Referitor la strategia de Apărare: și interesul Chinei față de România. Am avut parlamentari români spionați de chinezi, TikTok o vulnerabilitate, camerele chinezești la unități militare în Dobrogea. Este spionajul chinez luat în calcul în strategie?

Nicușor Dan: Bineînțeles că această strategie e un document cumva generic. Când vorbește de spionaj, vorbește de oricine ne-ar putea spiona, nu cred că ar trebui să individualizăm chestiunea asta. Chiar dacă cuvântul China nu apare foarte des în strategie el răzbate când vorbim de lanțuri de resurse critice e o bulină mare acolo, China. Pe scurt: Pe de o parte, orice fel de amenințări de securitate trebuie tratate de instituțiile responsabile, pe de altă parte, China este un actor important în lume, în special în zona economică, iar interacțiunile României trebuie să țină seama de interesul său național, nu putem rupe intempestiv relațiile cu China. Trebuie să avem un echilibru, să vedem cine sunt partenerii noștri în apărare, dar să rămânem și în zona economică.

Q: În privința fidelizării magistraților e nevoie de o altă discuție privind salariile magistraților, e nevoie de compensații?

Nicușor Dan: E prima dată când aud acest lucru. Cred că este deja un echilibru privind salariile, ele sunt mult mai mari decât ale altor categorii profesionale. Pe de altă parte, trebuie să îi dai judecătorului confortul și să-l oprești de la a nu judeca corect dosare cu zeci de milioane de euro. Putem să avem discuția, dar nu cred că e o urgență.

Q: ÎCCJ a făcut public un acord pentru justiție și stabilitate instituțională. Acordul ar angaja puterile fundamentale în stat pentru independența în justiție. Un cod de conduită pe care să și-l asume instituțiile ca Justiția să nu mai fie atacată, măsuri de fidelizare și compensatorii (mai mulți bani pentru magistrați) etc. Considerați că este nevoie de un astfel de acord sau Constituția este suficientă? Cum vi se par aceste propuneri ale ÎCCJ dacă nu cumva interferează cu atribuțiile puterii legislative și executive?

Nicușor Dan: Nu am avut această informație. Cu prima liniuță sunt absolut de acord, dar trebuie să fie în ambele sensuri. M-am văzut beștelit de unii magistrați zilele trecute fără să am nicio vino, eu cred că am fost echilibrat în a rezolva problema din societate. Au fost, sunt mai multe decizii ale CCR care vorbesc de raporturile de putere. Niciodată nu strică să explicităm niște lucruri, ar fi util ca pe acest subiect sensibil și unii, și alții să fie mai ponderați în manifestările publice.

Q: Ați spus că serviciile de informații vor culege date privind corupția. Cum vă asigurați că nu devin un instrument politic sau nu se implică în procesul de justiție. Cum veți face?

Nicușor Dan: Cuvântul corupție era și în strategia anterioară dar în niște paragrafe. De-asta am ținut să fie capitol separat pentru că serviciile de informații funcționează după niște planuri. Alocarea lor de resurse este proporțională cu ceea ce doresc structurile statului inclusiv prin această strategie de la ele. Așa cum este în momentul de față, corupția este la ”și alte activități” care perturbă activitatea instituției. Când corupția este bine definită va ocupa un loc mai important. În ceea ce privește limitarea sau departajarea foarte clară între informație și proces în justiție: În planul de implementare vor fi trecute lucruri care să expliciteze mult mai bine ce am spus. În măsura în care va fi nevoie de acte normative, o vom face. Voința din acest document este foarte, foarte clară: Există un fenomen de corupție pe care nu-l cunoaștem suficient, ca să îl cunoaștem mai bine e nevoie să investim în servicii

În momentul de față, există garanții legale, activitatea de cercetare penală este desfășurată de parchet, judecata de magistrați și orice interferență este infracțiune. Trebuie să ne asigurăm că magistrații respectă legea.

Q: Strategia are la bază cuvintele independență și solidaritate. Sunt vizate probleme de radicalizare a societății și se indică direcții de acțiune. Nu se vorbește de disparitatea socială, creșterea veniturilor. Nu considerați sărăcia o amenințare la adresa siguranței naționale?

Nicușor Dan: Vom reflecta și fiind un document pus în dezbatere e pertinent ce ați spus. Vom reflecta la întrebarea dumneavoastră. Eu cred că este (sărăcia o amenințare la siguranța națională, n.red.)

Q: Ați avut o întâlnire cu coaliția, urmează o întâlnire cu magistrații și coaliția. Există flexibilitate în privința cuantumului și legii de tranziție?

Nicușor Dan: Veste bună e că ședința de ieri a durat doar 1 oră și jumătate, ceea ce înseamnă că am început să ne obișnuim unii cu alții și reușim să agreăm niște lucruri. Este un proces de negociere cu mai mulți actori, eu sunt un mediator, nu pot să vă spun ce s-a discutat, dar ce cred că pot să spun este că există din toate părțile înțelegerea că această chestiune trebuie închisă. Eu n-am spus niciodată 75%, singurul lucru pe care l-am spus e că e prea mult 1 an și jumătate, cred că este echilibrat un an cu un an

Q: În ultimele dosare DNA apar numele mai multor miniștri, ba chiar numele lui Ilie Bolojan. Cum vedeți aceste lucruri, trebuie făcute modificări la conducerea Guvernului?

Nicușor Dan:: Ceea ce știam cu toții este că există corupție. Sunt oameni gata să dea șpagă, să facă fel de fel de lucruri. Vestea bună este că reprezentanții statului au reacționat corect în această circumstanță. Problema este că procesele durează prea mult, parchetele trenează. Eu nu știu să fi primit (PNL 1,5 milioane de euro, n.red.)

Q: Ce încredere mai poate avea lumea în CSM după plângerea penală și vreți referendum pentru desființarea definitivă a pensiilor speciale?

Nicușor Dan: Un referendum îl folosești când există opinii divergente pe un subiect. Aici toată lumea e de acord că pensia nu trebuie să fie mai mare decât salariu, e vorba doar de armonizare

Legat de prima întrebare nu a fost cel mai echilibrat gest al CSM de a face plângere penală unui om care a avut o opinie politică. În sprijinul CSM: Este un fenomen, CSM este compus din niște magistrați care reprezintă alți 5-6000 de magistrați. De mult timp, de câteva luni, există o tensiune socială la adresa magistraților: Orice e rău în țara asta se întâmplă pentru că au pensii prea mari

Am zis că o să sun doi magistrați care s-au pensionat brusc. Am făcut exercițiul ăsta: O doamnă magistrat mi-a spus că a făcut tot ce a putut, s-a dus la cursuri de formare, acum mi-e rușine să spun public că sunt judecător, ba chiar mi-e frică. Asta nu e normal. CSM a avut o reacție disproporționată, dar sub o presiune socială nejustificată

Nicușor Dan, declarații despre strategia națională de apărare:

• O să vă prezint cele mai importante elemente ale strategiei naționale de apărare
• Prezentăm strategia din perspectiva cetățeanului, nu vrem să apărăm statul, ci cetățeanul care trăiește în acest stat
• Întrebarea care se pune este: Câtă încredere are cetățeanul în stat și care este disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra?
• Nu știu dacă răspunsul este cel mai fericit și tocmai ăsta este rostul nostru și parte din această strategie de a corecta decalajul dintre avansul societății pe care l-a făcut pe multe planuri și rămânerea în urmă a administrației publice față de societatea maturizată în multe aspecte
• Conceptul include, pe de-o parte acțiunile statului român, ale administrației să fie în sensul apărării și confirmării unei identități, unui mod de a fi în lume și în acest sens, pe plan extern să apere interesele României în mod expres. Și, pe de altă parte, să păstreze jumătatea solidară a acestui concept, angajamentele și toate parteneriatele internaționale ale României
• Strategia diferă de cele care au fost până acum prin faptul că contextul este diferit
• Care este contextul geopolitic diferit: În primul rând faptul că ordinea internațională este pusă în discuție, războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem o tendință de regrupare a statelor guvernate autoritar și o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Aceasta este partea militară, strict geopolitică a contextului
• Vedem apoi o creștere tehnologică exponențială, inclusiv AI, și nu mai suntem într-un context în care puterea militară și capacitatea de apărare este proporțională cu economia și investițiile în apărare
• Cine nu reușește să facă saltul tehnologic va fi penalizat mult mai mult. Fenomenul global de digitalizare și interacțiunea cu rețelele de socializare dă liber unor acțiuni de manipulare și dezinformare pentru care, din nou, trebuie să ai pregătite niște mijloace specifice de apărare
• O noutate este, bineînțeles, schimbarea raporturilor economice, vedem un protecționism economic, vedem o luptă pe resurse critice și o limitare a accesului la resurse critice
• Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice mai mult decât o vedeam în anii precedenți. Vedem radicalizare și o creștere a tendințelor anti-democratice care sunt inclusiv întreținute de actori statali
• Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice mai mult decât o vedeam în anii precedenți. Vedem radicalizare și o creștere a tendințelor anti-democratice care sunt inclusiv întreținute de actori statali
• Vedem o creștere a traficului de droguri, migrației ilegale. Vedem efecte mai puternice ale schimbărilor climatice. Cam astea sunt elementele de context global care necesită acțiuni și elemente de strategie diferite de cele cu care eram obișnuiți
• Trecând la ce trebuie să facă România: O să găsiți în textul scris referințe la partea internațională, evident trebuie să păstrăm parteneriatele, să ne manifestăm interesele în cadrul UE, NATO, Parteneriatul cu SUA, sunt lucruri care rămân constante ale politicii noastre
• Vreau să insist pe câteva chestiuni interne: Administrația publică are niște probleme. Cumva ăsta a fost unul din șocuri sau în orice caz surprinderi ale mele, că inclusiv la acest nivel național administrația nu lucrează cu date. Sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date
• Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice, fiecare își vede de treaba sa și din cauza sa nu avem o viziune integrată. Nu avem o apetență de a inova, de a propune, ci mai degrabă o atitudine defensivă, deci administrația publică nu face decât să băltească într-o rutină din care nu știe să iasă
• Pe de altă parte, corupția, care pe de o parte slăbește coeziunea socială. E greu să vrei să aperi un stat corupt. Pe de altă parte are consecințe în economie, prosperitatea oamenilor și calitatea administrației
• Câteva oportunități pe care aș vrea să le subliniez: Pe plan extern, poziția noastră: Poziția geografică a României ne oferă oportunitatea de a fi un centru de conectivitate Europa-Asia. Asta depinde de stabilitatea la Marea Neagră. Pentru economia din România este o mare oportunitate
• Creșterea echipamentelor militare: Țara noastră are tradiție, profesioniști, locații și din fericire în România avem prezente interesante de tehnologie și parte din problemele de rezolvat sunt comune, o oportunitate pentru următorii ani
• Am vrut să subliniez oportunitatea pentru economia noastră a românilor din Diaspora, oameni care au reușit pe o piață mult mai concurențială, au dobândit niște capacități care pe măsură ce se vor întoarce le vom folosi (sau parteneriate, investiții în România sunt oportunități pe care le putem folosi)
• În ceea ce privește ceea ce este de făcut, nu o să insist foarte mult pe partea externă, o să spun din nou doar că diplomația comercială este extrem de importantă, este un loc unde trebuie să progresăm pentru a reuși să folosim potențialul economiei noastre private care se descurcă bine în context
• Pe zona economică evident și asta e o chestiune care ține strict de securitate națională: Oprirea evaziunii fiscale. O chestiune care ține de securitate în sens strict al termenului: Energia. Și avem o corelație între dezvoltarea industrială și prețul energiei
• O să închei cu administrația și fenomenul corupției: În ceea ce privește administrația, trebuie să inversăm ceea ce am spus negativ mai devreme: Să ajungem să avem o administrație care lucrează cu date
• O administrație care, prin coordonare, să reușească să integreze eforturile diferitelor sale segmente. Aici rolul președintelui este important
• În ceea ce privește corupția, am menționat expres trei lucruri:
• 1. O abordare integrată, în sensul de colaborare între toate instituțiile care au aceste atribuții
• 2. Implicarea serviciilor de informații în culegerea de date cu privire la acest fenomen și doar atât. Am precizat expres fără implicarea în etapa de cercetare penală și în procesul de justiție
• 3. Corectarea mecanismelor care întârzie procesele în materie de corupție, una din principalele probleme: Întârzieri de ani în combaterea unor fenomene pe care societatea le vede
• Documentul va fi în dezbatere publică, în 24 noiembrie va fi ședință CSAT în care va fi avizat, în 26 noiembrie prezint Strategia în plenul Parlamentului. Va fi urmată de un plan de implementare care nu va avea caracter public dar atribuțiile instituțiilor vor fi prevăzute, planul va fi aprobat de CSAT. Planul va avea rapoarte de progres pe care le vom discuta în CSAT și comisii din Parlament
• Chestiuni de zona de apărare: Mâine, la Cincu se încheie un exercițiu militar extrem de important pentru România, peste 5000 de soldați din țări partenere participă la aceste exerciții, în prezența mai multor ambasadori la NATO. România este într-un sistem de securitate care o apără
• Ultima chestiune: Există o îngrijorare în rândul cadrelor militare și a oamenilor din MAI și servicii că ce s-a întâmplat cu pensiile magistraților se va întâmpla și în aceste zone. Da, este o discuție care va începe la un moment dat, însă, ceea ce vreau să transmit este că așa cum pentru magistrați este expres că cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în momentul noii legi vor beneficia de aceste condiții mai departe.
• Există acord politic pe toate palierele pentru ca acest lucru să se întâmple și la MAI, servicii. Nu este un motiv ca oamenii să se pensioneze pentru că din păcate din cauza incertitudinii, vorbesc doar de zona de magistrați, pe ce urma să fie multă lume s-a pensionat de frică că mai târziu nu vor avea aceleași condiții

Președintele Nicușor Dan se întâlnești, miercuri, cu liderii coaliției de guvernare și șefii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în plin scandal al Justiției cauzat de reducerea pensiilor magistraților.

Procurorul Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM, a declarat marți seară, la Antena 3, că va participa la întâlnirea cu președintele împreună cu judecătoarea Raluca Costache, șefa CSM.

Sandu a anunțat și că reprezentanții CSM au redactat și trimis la Parchetul General plângerea penală pe numele vicepremierului Oana Gheorghiu, în scandalul momentului, după ce aceasta a vorbit, la Digi24, despre reducerea pensiilor magistraților. Sandu a numit demersul CSM ”un exercițiu democratic”. 

Și judecătoarea Adriana Stoicescu, șefa Curții de Apel Timiș, care apare într-unul din dosarele fostului candidat pro-rus Călin Georgescu, a reacționat marți împotriva premierului și președintelui, comparând scandalul din Justiție cauzat de reducerea pensiilor cu Holocaustul comis de naziști care a cauzat moartea a milioane de evrei și romi.

Administrația prezidențială a anunțat oficial că, miercuri la ora 16.00, la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan va avea o întâlnire cu liderii coaliției de guvernare și cu reprezentanți ai magistraților.

Președintele Nicușor Dan va susține miercuri la ora 12.00 o conferință de presă, potrivit agendei anunțate de Administrația prezidențială. G4Media va prezenta LIVE TEXT principalele declarații ale președintelui Nicușor Dan.

• Citește și Ce înseamnă să negociezi cu Mafia: ia tot ce-i oferi și nu dă nimic la schimb. Despre problemele din Justiție

Declarațiile controversate

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți dimineață, că declarația Oanei Gheorghiu referitoare la magistrați ”a fost nefericită”, dar și că reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ”a fost exagerată”. Președintele, la care ar urma să ajungă cererea de avizare urmărire penală a vicepremierului după ce CSM i-a făcut plângere penală pentru instigare la ură, discriminare și violență, a transmis că nu va semna documentul. Dan a apreciat că Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcția în care a fost numită de premierul Ilie Bolojan, dar a transmis și că ”magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu”.

• ”Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost mult exagerată. Dacă va ajunge la mine cererea de avizare urmărire penală nu o voi semna. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție, nu e o greșeală așa mare (…) Magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a transmis Nicușor Dan marți dimineață.

Premieră la CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) condus de judecătoarea Raluca Costache a anunțat, luni, că i-a făcut plângere penală vicepremierului Oana Gheorghiu, după ce aceasta a vorbit despre micșorarea pensiilor magistraților, într-o emisiune Digi24 de sâmbătă. Este prima dată în istoria recentă când CSM face plângere penală unui membru al Guvernului României. CSM nu a sesizat, însă, procurorii atunci când George Simion a spus că membrii Biroului Electoral Central (BEC) ar trebui ”jupuiți în piața publică” sau când a dat buzna amenințând în Parchetul General.

• La începutul lunii august, șefa CSM declara într-un interviu că o pensie de 14.000 de lei este mică pentru un magistrat și că magistrații sunt ”speciali”. Detali, aici.

Șeful PSD, Sorin Grindeanu, a avut, un limbaj similar cu CSM la adresa vicepremierului numit de Ilie Bolojan săptămâna trecută, dar ulterior a spus că este ”o reacție exagerată” și că ”populismul nu se sancționează penal”.

Ce a spus Oana Gheorghiu

Oana Gheorghiu a declarat sâmbătă, la Digi24, că înțelege faptul că magistraților le este greu să renunțe la veniturile mari pe care le au, dar că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”, iar oamenii raţionali trebuie să înţeleagă această realitate.

• ”Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj, le-aş spune că îi înţeleg, este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat, din perspectiva societăţii, un privilegiu. E foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani, de asta şi dintr-o dată să ţi se spună nu-l mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta, dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru, ei au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta: România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali, nu avem cum”, a declarat Oana Gheorghiu, întrebată cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraţilor.

Vicepremierul a mai spus că „orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură”:

• ”Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani, în termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii”, a spus Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a mai vorbit despre copiii care se culcă flămânzi, în paralel cu judecătorii cărora li se măresc veniturile prin diferite decizii:

• ”Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva. Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa asta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis: orice privilegiu îl are cineva, înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani. În termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii, eu nu am acest rol, e pur o părere personală”, a adăugat Oana Gheorghiu.