New York: Va sabota Trump agenda primarului socialist Mamdani?

Eforturile socialistului democrat Zohran Mamdani de a îngheța chiriile în New York, de a face călătoriile cu autobuzul gratuite sau de a-i taxa pe cei bogați se vor lovi, foarte probabil, de încercările Administrației Trump de a-i pune bețe în roate celui care a devenit marți noul primar al metropolei americane, susțin analiștii de peste ocean.

Printre altele, președintele Trump a sugerat că va reține fonduri de zeci de miliarde de dolari sau va trimite trupe federale pe străzile din New York pentru a bloca agenda progresistă cu care Mamdani a câștigat alegerile pentru funcția de edil-șef al orașului de pe Hudson. Trump l-a descris constant drept “comunist” pe noul primar din New York.

Informația pe scurt:

· Socialistul democrat Zohran Mamdani a câștigat detașat primăria New York-ului, devenind primul milenial și primul musulman în funcție, precum și un simbol al noii stângi democrate

· El este o figură polarizantă, criticat pentru pozițiile sale pro-palestiniene și declarațiile împotriva poliției

· Programul său promite înghețarea chiriilor, autobuze gratuite, magazine de stat, creșterea salariului minim la 30 dolari/oră și taxarea bogaților

· Implementarea agendei sale va fi însă dificilă

· Trump l-a numit “comunist” și a amenințat să taie fonduri, să trimită trupe federale și să intensifice acțiunile ICE pentru a-i sabota agenda progresistă

Victorie detașată

Zohran Mamdani a câștigat marți cursa pentru funcția de primar al orașului New York, marcând începutul unei noi ere de politică progresistă în cel mai important oraș de pe glob și reaprinzând dezbaterea privind viitorul Partidului Democrat.

Mamdani, care are 34 de ani, a devenit primul milenial și primul musulman care conduce orașul New York, după o campanie care a reușit una dintre cele mai surprinzătoare victorii politice din ultimii ani. El l-a învins pe fostul guvernator al statului New York, Andrew Cuomo, care a candidat independent după ce pierduse în fața lui Mamdani în alegerile primare democrate, precum și pe republicanul Curtis Sliwa.

Mamdani a obținut circa un milion de voturi, respectiv 50.6% din opțiunile de vot, în timp ce Cuomo a fost votat de aproximativ 850.000 de alegători (41.7%). Sliwa a bifat doar 7.1% din voturi, fiind preferat de circa 146.000 de votanți.

Născut în Uganda din părinți indieni, Mamdani a devenit rapid o figură emblematică a aripii progresiste, dar și o prezență polarizantă în cadrul Partidului Democrat, din cauza pozițiilor sale care au împărțit chiar și liderii democrați de rang înalt din New York în privința sprijinirii lui.

Astfel, Mamdani – care s-a autodeclarat un socialist democrat – s-a concentrat puternic pe problema accesibilității costului vieții, promițând să înghețe chiriile, să înființeze magazine alimentare deținute de oraș și să facă transportul cu autobuzul gratuit pentru pasageri, însă campania lui a fost marcată de declarații controversate.

Unul dintre cele mai aprinse subiecte ale campaniei a fost legat de opiniile sale asupra conflictului dintre Israel și Hamas, el fiind criticat pentru că nu a condamnat expresia “globalize the intifada” (“globalizați intifada”), considerată de multe voci ca incitând la violență împotriva evreilor.

Candidatul democrat la primărie a fost, de asemenea, un critic al Israelului, acuzând statul evreu de comiterea unui genocid în Gaza și afirmând că l-ar aresta pe premierul israelian Benjamin Netanyahu dacă acesta ar ajunge în oraș, argumentând că New York ar trebui să respecte mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională. (Aceasta deși deciziile sau mandatele de arest emise de CPI nu au autoritate legală în Statele Unite, din cauză că Washingtonul nu recunoaște Curtea, iar SUA nu cooperează oficial cu tribunalul internațional.)

Mamdani s-a confruntat, de asemenea, cu critici pentru comentariile sale în care critica poliția și cerea reducerea finanțării acesteia, deși ulterior și-a cerut scuze public Departamentului de Poliție din New York într-un interviu acordat postului Fox News.

De partea sa, deși a primit sprijinul unor democrați importanți din stat și de la nivel național în timpul alegerilor primare și era considerat un adversar redutabil datorită apartenenței sale la o familie democrată bine cunoscută în New York, Cuomo a fost împovărat de propriile controverse.

În 2021, el a demisionat din funcția de guvernator în urma unor acuzații de hărțuire sexuală, deși a negat orice faptă greșită, iar la începutul acestui an, Departamentul de Justiție a deschis și o investigație împotriva lui într-un caz legat de decesele din căminele de bătrâni în timpul pandemiei de COVID.

În ultimele zile ale campaniei, Cuomo a primit o susținere neașteptată din partea președintelui Trump, o mișcare care probabil nu i-a crescut popularitatea fostului guvernator în New York City, un bastion democrat.

Deși victoria lui Mamdani a entuziasmat o mare parte a electoratului democrat, alegerea sa ridică numeroase întrebări și provocări, mai ales în privința capacității sale de a implementa o agendă progresistă și de a se confrunta direct cu Trump în al doilea său mandat prezidențial.

Victoria lui va deschide, de asemenea, mai multe discuții legate de întrebarea dacă el reprezintă viitorul unui partid divizat între aripa sa de stânga, radicală, și cea moderată, aliniată la establishment, reprezentată de figuri precum liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer sau de fosta președintă a Camerei Reprezentanților de la Washington, Nancy Pelosi.

Agenda unui socialist

În ceea ce privește agenda cu care a câștigat scrutinul, revista TIME a scris că Mamdani și-a construit platforma electorală în jurul unei idei simple: orașul este mult prea scump, iar el intenționează să-l facă mai accesibil.

De la înghețarea chiriilor și gratuitatea transportului cu autobuzul, până la creșterea salariului minim și majorarea taxelor pentru cei mai bogați locuitori ai New York-ului, aproape toate măsurile majore propuse de Mamdani urmăresc să reducă costurile pentru newyorkezi și să micșoreze decalajul de avere din cel mai mare oraș al țării. “Cred că Partidul Democrat trebuie să-și amintească mereu ce i-a făcut pe atâția oameni mândri să fie democrați – concentrarea asupra problemelor americanilor din clasa muncitoare din această țară”, a declarat el într-un interviu pentru ABC.

Fostul membru al Adunării Statului New York (New York State Assembly), reprezentând Districtul 36, care acoperă zona Astoria din Queens, Mamdani se pregătește să guverneze acum cea mai importantă metropolă din lume, iar analiștii se întreabă dacă va putea să-și pună planurile în practică.

“Mamdani se va confrunta cu o presiune uriașă pentru a-și respecta promisiunile,” a declarat Doug Turetsky, fost șef de cabinet și director de comunicare la Biroul Independent pentru Buget al orașului New York.

“Toate sunt realizabile și sunt realizabile pentru că nu sunt cu adevărat noi,” a afirmat el, amintind de foști primari precum Michael Bloomberg și Bill de Blasio, care au reușit să implementeze reforme similare.

Turetsky a avertizat însă că, deși sunt “promisiuni bune în opinia mea,” propunerile lui Mamdani vor fi “greu de pus în aplicare și greu de implementat rapid.”

Ce a promis însă Mamdani în campanie?

* Locuințe. Candidatul socialist a promis să înghețe chiriile pentru toți chiriașii din apartamente cu chirii reglementate (locuințe în care nivelul chiriei și creșterile anuale sunt limitate prin lege, pentru a proteja chiriașii de scumpiri excesive. Proprietarii nu pot mări chiria oricât doresc – majorările maxime sunt stabilite anual de către New York City Rent Guidelines Board, chiriașii au dreptul să-și reînnoiască contractul, iar proprietarul nu îi poate evacua fără un motiv legal clar), dar și să construiască mai multe locuințe accesibile în tot orașul.

Poate însă Mamdani să înghețe chiriile? “Primarul nu are control unilateral asupra ajustărilor anuale ale chiriilor și nu poate decide să le înghețe,” a declarat Nicole Gelinas, cercetătoare senior la Manhattan Institute, un think tank conservator.

Ajustările anuale sunt stabilite de New York City Rent Guidelines Board, format din nouă membri. Mamdani a spus că va numi persoane în acest consiliu care să sprijine implementarea planurilor sale.

În prezent, proiectele de locuințe accesibile trec prin procese lungi de aprobare implicând agenții municipale și Consiliul Local. Mai multe inițiative urmăresc însă să accelereze procesul și să reducă puterea consiliului asupra anumitor tipuri de dezvoltare.

Gelinas mai afirmă că, dincolo de limitele puterii primarului, creșterile de chirie sunt inevitabile, iar înghețarea lor doar amână ajustări necesare cauzate de inflație. “Practic, își întinde o capcană lui și orașului, pentru că în fiecare an fără o creștere de chirie se acumulează costuri. La un moment dat, un viitor primar va fi nevoit să facă o majorare mare, pe care toată lumea o va resimți mult mai dureros.”

Jayati Ghosh, profesor de economie la University of Massachusetts Amherst, a respins însă această idee, subliniind că chiriile din New York au crescut mult peste inflație. “Este absolut posibil să ai reglementări ale chiriilor care urmează, în linii mari, rata inflației – multe țări cu control al chiriilor fac asta. Nu e nimic ieșit din comun. În New York, chiriile au crescut de multe ori mai mult decât inflația.”

Pe lângă înghețarea chiriilor, Mamdani a promis construcția a 200.000 de noi locuințe stabilizate în următorii 10 ani. De asemenea, el a anunțat o reformă a așa-numitului Office to Protect Tenants (Biroul pentru Protecția Chiriașilor), pentru a întări capacitatea instituției de a trage la răspundere proprietarii care încalcă regulamentele – inclusiv prin interzicerea operării în oraș a celor care încalcă repetat codurile locative.

Turetsky consideră că aceste reforme vor întâmpina opoziție dură din partea industriei imobiliare. “Dacă Houston este orașul petrolului, New York este orașul imobiliarelor,” a spus expertul.

“În final, succesul planului lui Mamdani va depinde de capacitatea sa de a influența consiliul,” a declarat Turetsky.

* Magazine orășenești. Pe fondul creșterii prețurilor alimentelor, Mamdani a propus crearea unei “rețele de magazine alimentare deținute de oraș, concentrate pe menținerea prețurilor scăzute, nu pe profit.”

Într-un interviu recent, socialistul a declarat că “oriunde merg, aud newyorkezii plângându-se de prețurile absurde ale alimentelor. Este un plan curajos și realizabil.”

Un sondaj realizat de organizația No Kid Hungry New York arată că 86% dintre locuitori cred că prețurile alimentelor cresc mai repede decât veniturile, iar 52% spun că s-au îndatorat în ultimul an din cauza costurilor alimentare.

Mamdani susține că aceste magazine nu ar plăti chirie sau taxe pe proprietate, reducând astfel costurile și permițând vânzarea produselor la prețuri mai mici. Alte orașe din state precum Illinois, Georgia, Kansas și Wisconsin au deja sau plănuiesc proiecte similare.

Ghosh a remarcat faptul că magazinele publice funcționează cu succes în alte țări, asigurând accesul la produse de calitate pentru toate categoriile sociale: “Ideea de a cumpăra în vrac și a oferi produse de bază la prețuri rezonabile nu e nimic complicat. Se practică peste tot în lume.”

Criticii planului amintesc însă eșecul unor proiecte similare, așa cum a fost de exemplu magazinul nonprofit din Kansas City care s-a închis anul acesta după aproape un deceniu de investiții publice.

Unii comercianți din New York se tem și ei că nu vor putea concura cu magazinele deținute de oraș.

* Autobuze gratuite. Mamdani a promis să facă transportul cu autobuzul gratuit, susținând că tarifele actuale sunt inaccesibile pentru mulți locuitori. “Astăzi, în cel mai bogat oraș al celei mai bogate țări din istoria lumii, unul din cinci newyorkezi nu își poate permite biletul de autobuz,” a spus el în ultima dezbatere electorală.

El susține că eliminarea taxelor de transport va reduce timpii de călătorie cu 12%, economisind aproximativ 36 de milioane de ore de deplasare anual pentru pasageri. Costul estimat al măsurii este de 700 de milioane de dolari, adică sub 1% din bugetul orașului.

Totuși, experții avertizează că măsura ar trebui precedată de analize serioase, deoarece veniturile din bilete reprezintă 19% din bugetul de 4,8 miliarde de dolari al transportului cu autobuzul, gestionat de MTA (Metropolitan Transportation Agency). Această agenție este sub controlul statului, nu al orașului.

* Extinderea îngrijirii gratuite pentru copii. Mamdani vrea, de asemenea, să ofere îngrijire gratuită copiilor între 6 săptămâni și 5 ani. Potrivit campaniei sale, după chirie, îngrijirea copiilor este cel mai mare cost pentru familiile din New York, în timp ce un studiu realizat în 2024 de Institutul 5BORO a constatat că peste 80% dintre familii nu își pot permite îngrijirea copiilor la creșă sau grădiniță.

Costul programului lui Mamdani este estimat la 6 miliarde de dolari anual.

Mamdani a comparat planul său cu programul universal pentru preșcolari inițiat de fostul primar Bill de Blasio în 2014, considerat la fel de ambițios la vremea sa. Propunerea ar oferi îngrijire gratuită tuturor familiilor, indiferent de venit, și ar crește salariile lucrătorilor din domeniu. Finanțarea ar proveni în principal din creșterea taxelor pentru cei mai bogați, măsură care ce necesită însă aprobarea legislativului de stat.

* Creșterea salariului minim. Mamdani susține o lege care ar dubla aproape salariul minim din New York până la 30 de dolari pe oră până în 2030 (de la nivelul actual de 16,50 dolari). Sub planul său, care necesită acordul Consiliului Local, salariul ar crește treptat la 20 de dolari în 2027, 23,50 de dolari în 2028, 27 de dolari în 2029 și 30 de dolari în 2030, urmând apoi rata inflației.

Experții au spus însă că New York City nu poate stabili un salariu minim local diferit de cel impus de stat, astfel că Mamdani ar trebui să convingă legislatorii din Albany, capitala statului, să adopte o lege specială.

* Taxarea bogaților. Pentru a finanța planurile sale, Mamdani propune creșterea taxelor pentru corporații și cei mai înstăriți locuitori din New York.

Planul său ar ridica impozitul pe profit la 11,5%, ceea ce ar aduce, potrivit estimărilor sale, 5 miliarde de dolari anual. Persoanele care câștigă peste 1 milion de dolari pe an ar plăti un impozit suplimentar de 2%.

În prezent, New York are nouă tranșe de impozitare a veniturilor, cu rate cuprinse între 4% și 10,9%, precum și un impozit progresiv pe profitul companiilor între 6,5% și 7,25%. Locuitorii orașului plătesc, pe lângă acestea, și un impozit municipal de 3,876%.

Astfel, cei mai bogați locuitori ai New York-ului plătesc deja cele mai mari impozite pe venit non-federale din țară.

Criticii, precum Edmund McMahon de la Manhattan Institute, avertizează însă că măsura ar face bugetul orașului “periculos de dependent” de veniturile celor mai bogați, vulnerabile la scăderi pe piețele financiare.

“El vrea să angajeze orașul în programe care adaugă miliarde anual la buget, finanțate dintr-o sursă care fluctuează inevitabil. Când vine o recesiune, veniturile acelea dispar instantaneu,” a spus McMahon.

În plus, creșterile de taxe ar necesita aprobarea Legislativului dominat de democrați și a guvernatoarei democrate Kathy Hochul, care, deși l-a susținut pe Mamdani în campania electorală, s-a opus unor majorări semnificative de teama exodului bogaților.

Cum va reacționa Trump?

În lunile care au urmat victoriei lui Zohran Mamdani în alegerile primare democrate pentru funcția de primar al orașului New York, președintele Trump și-a intensificat atacurile împotriva acestuia.

Trump l-a catalogat pe Mamdani drept “comunist,” i-a pus sub semnul întrebării cetățenia și a amenințat că îl va aresta.

“Ca președinte al Statelor Unite, nu voi lăsa acest lunatic comunist să distrugă New York-ul,” a scris Trump pe rețeaua Truth Social în iulie. “Fiți siguri că dețin toate pârghiile și toate cărțile. Voi salva New York City și îl voi face din nou «fierbinte» și «măreț», așa cum am făcut cu Buna, Vechea Americă!”

Mamdani a calificat comentariile lui Trump drept “un atac asupra democrației noastre” și o tentativă de intimidare a locuitorilor din New York.

Într-un material dedicat acestui subiect, Newsweek a analizat posibilele moduri în care Trump ar putea reacționa la victoria lui Mamdani.

* Intensificarea aplicării legilor imigrației. Administrația Trump ar putea decide să sporească acțiunile de aplicare a legilor imigrației în New York, așa cum a făcut deja în Los Angeles și Chicago.

Platforma electorală a socialistului include promisiuni de “protejare a orașului împotriva lui Trump,” prin eliminarea agenției Immigration and Customs Enforcement (ICE) din facilitățile municipale, încetarea cooperării cu aceasta, creșterea sprijinului juridic pentru imigranți și protejarea datelor personale.

“Ei bine, atunci va trebui să-l arestăm,” a spus Trump în iulie, întrebat despre planul lui Mamdani de a elimina ICE din oraș.

Tom Homan, țarul pentru frontieră al lui Trump, a declarat că administrația va “dubla și tripla” eforturile de aplicare a legilor imigrației în orașele-sanctuar precum New York. Newsweek a precizat în acest context că, deși politicile acestor orașe limitează cooperarea poliției locale cu ICE, agenția poate totuși intensifica operațiunile, controalele angajatorilor și arestările în instanțe.

* Acționarea orașului în instanță. Casa Albă ar putea contesta în instanță Administrație Mamdani, în special în domeniul aplicării legilor imigrației. Administrația a dat deja în judecată orașul New York în iulie, acuzând că legile locale care limitează cooperarea cu autoritățile federale încalcă legea imigrației.

* Retragerea fondurilor federale. În iunie, Trump a amenințat că va bloca fondurile federale dacă Mamdani “nu se comportă cum trebuie” odată ales. Liderul de la Casa Albă și-a repetat amenințarea luna trecută, spunând că “nu va fi generos cu un comunist, un tip care ia banii și îi aruncă pe fereastră,” adăugând că “nu vom lăsa pe cineva să ajungă la putere și să risipească banii contribuabililor acestei țări.”

Iar luni, în seara dinaintea alegerilor, Trump a scris pe Truth Social: “Dacă candidatul comunist Zohran Mamdani câștigă alegerile pentru funcția de primar al orașului New York, este foarte puțin probabil să contribui cu fonduri federale – în afară de strictul minim cerut – pentru orașul meu iubit, primul meu cămin, deoarece, fiind comunist, acest oraș odinioară măreț nu are NICIO șansă de succes sau chiar de supraviețuire!”

“Sunt ferm convins că orașul New York va deveni un dezastru economic și social complet dacă Mamdani va câștiga,” a adăugat Trump.

Analiștii au remarcat însă că aportul guvernului federal la bugetul orașului New York este relativ mic și reglementat de legislația federală.

Astfel, potrivit unei analize realizate de Biroul Contabilului General al Statului New York, orașul New York ar trebui să primească 7,4 miliarde de dolari în fonduri federale în anul fiscal 2026. Aceasta reprezintă aproximativ 6,4% din bugetul total al metropolei.

Cea mai mare alocare merge către Departamentul de Educație al orașului, care primește peste 2 miliarde de dolari de la guvernul federal – adică 6,2% din bugetul total al departamentului.

Agenția municipală cu a doua cea mai mare contribuție federală este Departamentul Serviciilor Sociale, care primește 1,5 miliarde de dolari, echivalentul a 13,3% din bugetul său.

Axios a scris că unele agenții ale orașului depind în mod special de fondurile federale. De exemplu, Administrația pentru Servicii pentru Copii își primește 39% din finanțare de la Washington. Departamentul pentru Conservarea și Dezvoltarea Locuințelor – instituția responsabilă cu crearea și menținerea locuințelor accesibile într-un oraș în care sute de mii de oameni se confruntă cu costuri ridicate ale locuirii – primește 50% din bugetul său din fonduri federale.

Trump nu a precizat exact ce fonduri federale ar putea încerca să blocheze, dar ar putea, potențial, să saboteze planurile lui Mamdani de a extinde construcția și producția de locuințe accesibile.

Finanțările pentru infrastructură ar putea, de asemenea, deveni o țintă a Administrației Trump.

* Creșterea controlului federal. Administrația Trump ar putea condiționa fondurile federale de respectarea unor priorități specifice, precum cooperarea cu ICE, sau ar putea iniția investigații asupra agențiilor ori proiectelor municipale.

* Trimiterea trupelor federale. În ultimele luni, Trump a trimis unități ale Gărzii Naționale pentru a implementa politica sa privind criminalitatea și imigrația în mai multe orașe conduse de democrați, inclusiv Los Angeles, Chicago și Washington. Luna trecută, el a sugerat că ar putea trimite trupe și la New York dacă Mamdani va fi ales.

“Nu vom lăsa unul dintre marile noastre orașe să fie distrus, pentru că îl vom face din nou măreț. Vom curăța criminalitatea în aproximativ 30 de zile. A durat 12 zile la Washington D.C., așa că New York e mai mare, iar în Chicago am făcut deja progrese, în ciuda opoziției guvernului,” a afirmat președintele.

Potrivit experților, Administrația Trump ar putea apela la una dintre aceste măsuri sau la mai multe pentru a sabota planurile primarului socialist, scopul principal fiind complicarea eforturilor lui Mamdani ca primar, astfel încât administrația sa să pară un eșec până la alegerile intermediare din 2026.

Reamintim că alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial din 2026, care vor avea loc în noiembrie, vor reprezenta un moment-cheie al Administrației Trump (2025-2029). Atunci vor fi aleși toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, o treime din Senat (aproximativ 33-34 de locuri), precum și numeroși guvernatori și legislatori la nivel de stat, în peste 30 de state.

În paralel, vor avea loc și alegeri locale pentru funcții precum primari, consilii municipale sau judecători, în funcție de fiecare stat. Aceste alegeri, denumite “midterms,” sunt considerate un barometru politic al popularității președintelui în exercițiu și pot decide dacă partidul aflat la Casa Albă își va menține controlul asupra Congresului sau va fi confruntat cu o opoziție puternică.

Revenind la agenda socialistului, Grant Reeher, profesor de științe politice la Universitatea Syracuse, a declarat că intervenția lui Trump ar fi “o abordare greșită. Mamdani va avea deja destule provocări, chiar și fără intervenția administrației. Trump ar putea pur și simplu să lase lucrurile să evolueze și să se bazeze pe politica locală din New York pentru a crea dificultăți. Dacă se implică prea mult, le oferă democraților un țap ispășitor pe care să dea vina pentru orice merge prost.”

Întrebat despre amenințările lui Trump, Zohran Mamdani a declarat recent la CNN că “cel mai eficient mod de a riposta la aceste amenințări este să le numești exact pentru ceea ce sunt și apoi să folosești toate instrumentele disponibile pentru a le contracara.” Mamdani s-a descris la un moment dat “cel mai mare coșmar al lui Donald Trump.”

Iar în discursul din seara victoriei electorale, Mamdani a anticipat luptele pe viață și pe moarte pe care le anticipează cu Administrația de la Washington, spunând că, dacă există un oraș capabil să arate națiunii cum pote fi înfrânt Trump, acela este “orașul care l-a făcut posibil.”

“Așadar, dacă există o modalitate de a înspăimânta un despot, este aceea de a demonta chiar condițiile care i-au permis să acumuleze puterea. Așa nu doar că îl oprim pe Trump, ci și pe următorul ca el. Așa că, Donald Trump, știu că te uiți – am patru cuvinte pentru tine: dă volumul mai tare,” a spus Mamdani.

Surse: The Hill, TIME, ABC News, KCUR, New York Times, Newsweek, Axios, SkyNews, The Guardian, nokidjungry.org, fiveboro.nyc, cityandstateny.com, cato.org, taxfoundation.org, osc.ny.gov, Truth Social, X