G4Media.ro

MOTIVARE De ce interzice CCR procurorilor să folosească drept probe înregistrările obţinute…

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

MOTIVARE De ce interzice CCR procurorilor să folosească drept probe înregistrările obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională: Nu ar fi clară procedura de contestare a acestora / Implicații uriașe asupra dosarelor penale cu probe obținute de SRI pe MSN, precum Tel Drum și Valeriu Zgonea

Curtea Constituţională a motivat decizia din februarie 2020, prin care – cu majoritate de voturi (7-2) – a interzis procurorilor să folosească drept probe în procesele penale înregistrările obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN) de culegere de informații.

Vezi motivarea CCR aici.

În esență, CCR spune că nu ar fi clară procedura de contestare a legalității acestor probe obținute de SRI pe MSN și folosite de procurori în dosarele penale.

CCR explică că sunt două tipuri de mandate de supraveghere tehnică (MST):

– mandatele judiciare emise de judecători pentru supravegherea unor suspecți de infracțiuni, la cererea procurorilor, în baza codului de procedură penală

și

– mandatele de siguranță națională (MSN) emise de judecătorii Înaltei Curți, la cererea procurorului general, pentru culegerea de informații.

Aceste 2 tipuri de mandate – judiciare (ale Justiției) și de siguranță națională (ale serviciilor secrete) – puteau fi folosite ca probe în procesele penale, potrivit codului de procedură penală, până la această decizie a CCR.

Era chiar o obligație legală a serviciilor secrete să informeze și să trimită probele la procurori, potrivit articolului 11, alineatul 1, litera d) din legea SRI nr.51/1991.

Spre, exemplu, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau pun la cale un viol, serviciul avea obligația, potrivit codului de procedură penală, să informeze procurorii și să le pună la dispoziție probele obținute pe MSN-ul de culegere de informații, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare.

Aceste probe obținute fie pe mandat judiciar, fie pe MSN, sunt validate sau înlăturate de judecătorul de cameră preliminară, un magistrat care verifică legalitatea obținerii probelor în cadrul unei proceduri de contradictorialitate, înainte de începerea procesului penal efectiv, pe fond.

Or, spune CCR, această procedură de contestare a legalității obținerii acestor probe pe MSN nu ar fi clară și previzibilă.

Pe de o parte pentru că finalitatea mandatelor judiciare și a celor de siguranță națională este diferită. Mandatele judiciare se folosesc pentru probarea unor infracțiuni, MSN-urile serviciilor se folosesc pentru culegerea de informații. Aici, Curtea nu este foarte explicită, dar lasă să se înțeleagă că MSN-urile s-ar da mai ușor ca mandatele judiciare.

Pe de altă parte, spune CCR, mandatele de siguranță națională sunt emise de judecători de Înaltă Curte și, ulterior, probele obținute în baza lor și folosite în procesul penal sunt validate sau înlăturate de un judecător de cameră preliminară de la o instanță inferioară Înaltei Curți.

”55. Așa fiind, Curtea constată că reglementarea posibilității conferirii calității de mijloc de probă înregistrărilor ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului nu este însoțită de un ansamblu de norme care să permită contestarea legalității acestora în condiții de efectivitate. Prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate.

56. Or, lipsa de claritate și previzibilitate a cadrului normativ incident în materia contestării legalității înregistrărilor – mijloc de probă – ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, folosite în procesul penal, determină, în fapt, realizarea unui control formal și lipsit de efectivitate, cu consecința încălcării drepturilor și a libertăților fundamentale prevăzute de Constituție. Or, conferirea calității de mijloc de probă în procesul penal anumitor elemente este intrinsec legată de crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora”, arată CCR în motivarea deciziei luate cu majoritate de voturi, la paragrafele 55 și 56.

Ce spun judecătoarele CCR numite de Iohannis, Livia Doina Stanciu și Simina Tănăsescu. În opinia separată (care nu produce efecte), cele două judecătoare atrag atenția că CCR își depășeste din nou atribuțiile.

”Decizia luată cu majoritate de voturi excedează competenței Curții Constituționale, echivalând cu o sesizare din oficiu (…) Soluția pronunțată interferează cu competența instanțelor de judecată (….), precum și a legiuitorului”, arată cele două judecătoare.

Judecătoarele Stanciu și Tănăsescu argumentează că, practic, CCR a decis că, în cadrul unui proces penal, pot fi folosite înregistrările de pe camerele de supraveghere sau făcute de o persoană cu telefonul, dar înregistrările făcute de serviciile secrete, nu.

”Este de neînțeles de ce teza care reglementează utilizarea ca mijloace de probă a înregistrărilor efectuate de autorități care îndeplinesc activități specifice culegerii de informații (…)este neconstituțională, pentru lipsa unei proceduri de verificare a legalității acestor înregistrări – așa cum se susține în opinia majoritară – în timp ce teza întâi a aceluiași alineat, al aceluiași articol de lege, care reglementează utilizarea ca mijloace de probă a înregistrărilor efectuate de părți sau de oricare alte persoane este constituțională.

Cu alte cuvinte, pentru mijloacele de probă constând în înregistrări efectuate de părți sau de alte persoane Curtea nu a apreciat că s-ar impune și pentru acestea o procedură de verificare a legalității lor”, arată cele două judecătoare.

În plus, arată judecătoarele semnatare ale opiniei separate, CCR a decis deja în 2017 că Justiția poate folosi ca probe orice alte înregistrări ”dacă nu sunt interzise de lege” și a lăsat la latitudinea judecătorilor de cameră preliminară validarea sau nu a acestor probe.

Potrivit Deciziei nr.809/2017, Curtea Constituțională a reținut libertatea absolută a judecătorului de a aprecia probele administrate în cauză”, arată judecătoarele.

”Înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații la care se referă prezenta cauză și utilizarea lor nu sunt interzise de lege, dimpotrivă, art.11 alin 1 lit.d) din Legea nr.51/1991 stabilește că <<Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: (….) d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni>>”, arată opinia separată.

Care sunt consecințele. Decizia, odată motivată și publicată în Monitorul oficial, produce implicații uriașe în dosarele penale, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare.

Sunt puse în discuţie toate probele obţinute de SRI pe MSN de culegere de informații și folosite în dosare penale precum Tel Drum sau cazul lui Valeriu Zgonea.

Excepția de neconstituţionalitate a fost ridicată de fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, condamnat pe 3 februarie 2020 la 3 ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupție în care este acuzat că a primit mită peste 62.000 de lei.

Pe 4 februarie 2020, Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Zgonea şi a constatat că dispozițiile articolului 139, alineatul 3, din Codul de procedură penală, sunt constituționale numai „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, potrivit unui comunicat al CCR.

Articolul 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală are următorul conţinut:

Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Pe de altă parte, CCR a declarat constituţional articolul 11, alineatul 1, litera d) din legea SRI nr.51/1991:

„(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate:
(…)
d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.”

Avocatul Elenina Nicuţ şi un procuror care a dorit să îşi păstreze anonimatul au explicat pentru G4media.ro, în februarie 2020, decizia CCR. Explicațiile lor rămân valide și astăzi.

“Decizia CCR pare a interzice utilizarea ca probe în procesul penal a înregistrărilor făcute în baza Legii 51/1991, rezultat al culegerii de informaţii.

O posibilă explicaţie ar fi că o asemenea activitate este anterioară procedurii penale şi, prin urmare, nu oferă garanţiile celei din urmă.

Astfel de înregistrări vor putea fi însă folosite în continuare în susţinerea comunicărilor (informărilor către procurori – n.r.) făcute, potrivit legii, inclusiv către organele de urmărire penală, urmând ca acestea să procedeze ulterior la administrarea de probe prin supraveghere tehnică, în condiţiile Codului de procedură penală.

Referitor la înregistrările deja efectuate şi propuse ca probe în procesele penale, cel mai probabil, acestea vor fi eliminate”, a explicat avocata Nicuţ, în februarie 2020.

„Este surprinzătoare decizia Curţii Constituţionale din mai multe motive:

În primul rând pentru că reproduce în mare parte una dintre propunerile legislative de modificare a Codului de procedură penală din perioada 2017-2018.

În al doilea rând, deoarece menţine o obligaţie de informare (a procurorilor de către serviciile de informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni – n.r.), dar creează o interdicţie de a utiliza materialul (ca probă – n.r.), inclusiv în cauze de terorism sau cele care ţin strict de siguranţa naţională.

Şi nu în ultimul rând, pentru că, fără nicio logică, interzice utilizarea unor informaţii obţinute legal, cu autorizarea judecătorului în timp ce înregistrările unei persoane private se pare că nu ridică probleme.

Decizia va crea în mod cert discuţii în mediul judiciar cu privire la înregistrările existente deja în dosarele penale şi va împiedica în mod cert utilizarea oricăror înregistrări viitoare”, a explicat un procuror pentru G4media.ro, în februarie 2020.

Cu alte cuvinte, potrivit deciziei CCR, înregistrarile obţinute de SRI pe mandat de siguranţă națională (MSN) în activitatea de culegere de informaţii nu pot fi utilizate ca probe, însă serviciile de informaţii au totuşi obligaţia să informeze procurorii în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, dacă în timpul culegerii de informaţii cu ajutorul MSN află de săvârşirea vreunei infracţiuni.

Altfel spus, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul poate informa parchetul cu privire la săvârşirea infracţiunii, dar procurorii nu pot folosi înregistrarile SRI respective ca probă în ancheta penală. Rămâne ca procurorii să ceară judecătorilor mandat judiciar de supraveghere tehnică pentru documentarea şi probarea infracţiunii de care a aflat SRI cu ajutorul MSN, iar probele trebuie făcute de procurori cu poliţia, nu cu serviciile.

„Iei mandat judiciar şi te rogi să mai spună o dată. Interceptarea pe MSN în care suspectul spune că a mituit politicieni, a făcut evaziune fiscală sau a comis un viol nu poate fi folosită în noul dosar judiciar”, au explicat experţi practicieni pentru G4Media.ro.

În schimb, a decis CCR, înregistrările audio-video făcute cu telefonul de o persoană sau cele de pe camerele de supraveghere pot fi folosite în ancheta penală.

Context. Nu este prima dată când CCR emite decizii privind neconstituţionalitatea colaborării dintre serviciile de informaţii şi parchete. În februarie 2016, CCR a decis că serviciile nu pot ajuta procurorii să facă probe în ancheta penală. Potrivit CCR, probele trebuie făcute de procurori doar cu poliţia. Problema a fost (şi încă este) că poliţia nu este atât de bine pregătită şi de discretă precum serviciile de informaţii.

Eliminarea probelor făcute de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) l-ar putea ajuta pe Valeriu Zgonea, dar și pe Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Potrivit unor surse judiciare, dosarul Tel Drum abundă de înregistrări făcute de SRI pe MSN, pe securitate economică. De exemplu, această interceptare făcută pe 15 martie 2017 și aflată în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.

”Ion Florian: Alo!
Neda Florea: Ce faci, Fănică? Pe unde eşti?
Ion Florian: Aştept să iasă soarele.
Neda Florea: He, he, eşti în Turnu?
Ion Florian: Da.
Neda Florea: Vino, vino un pic până aicea la şefu’.
Ion Florian: La barieră?
Neda Florea: Nu mă… la noi la birou, la şef… la Petre.
Ion Florian: Păi, nu ştiu unde, da, aici la Turnu.
Neda Florea: La birou, mă!
Neda Florea: Alo!
Ion Florian: Da, vă aud, da’ nu ştiu unde… La Liţa?
Neda Florea: Nu mă, aici la Alexandria, mă.
Ion Florian: A, păi sunt la Turnu. Atunci, vin într-o juma’ de oră.
Neda Florea: Aşa, de, da.
Ion Florian: Da, da. Bine. Să trăiţi!
Neda Florea: Bine, bine, bine.”
Potrivit aceloraşi surse, ”la barieră”, în Turnu, este fosta vilă de protocol a PCR care a aparţinut companiei Tel Drum și care era folosită de fiul lui Liviu Dragnea, Valentin.

Pe 9 ianuarie 2018, cu o săptămână înainte ca DNA să pună compania Tel Drum sub acuzare, bunurile firmei să fie puse sub sechestru, iar firma să-şi ceară insolvenţa, Tel Drum a vândut vila şi terenul de 4 ha lui Valentin Dragnea, potrivit riseproject.ro.

În dosarul Tel Drum, fostul lider PSD Liviu Dragnea este acuzat de abuz în serviciu şi fraudă cu fonduri europene de peste 27 de milioane de euro. Ancheta a început în noiembrie 2017 şi nu este gata nici acum.

Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

40 comentarii

  1. Asa ajunge Dumitru Dumbrava, actual pensionar si consultant al oamenilor buni sa ii tapeze de bani pe aia pe care i-a incadrat in ” Campul Tactic”.

    • Cand isi vor face procurorii datoria si ii vor trimite in judecata pe judecatorii corupti de la CCR, pentru apartenenta la un grup infractional organizat, pentru depasitrea atributiunilor, pentru abuz in serviciu, pentru obstructionarea justitiei si pentru favorizarea infractorilor ?
      Procurorii nu isi dau seama ca sefii psd si alde au format un grup infractional organizat impreuna un majoritatea judecatorilor de la CCR si cu anumiti judecatori din CSM, ICCJ, Curtile de Apel si Judecatorii, cu scopul de a-i scapa de puscarie pe infractorii din mafia psd ?

  2. Adica nu conteaza dc cineva e vinovat sau nu, nu cpnteaza adevarul, conteaza xhichita cu care il scoti nevinovat…

    • Adica revenim la metodele traditionale de a face justitie – cu furca si toporul, trasi prin smoala si infipti in tzeapa.

    • Da, foarte ciudat! Adevărul nu contează! Faptele nu contează! Doar chițibușurile avocățești, de amânare, de contestare probe, de recuzare judecători, numai astea contează.
      Ce fel de dreptate face justiția, care tocmai pt a fi corectă e plătită imens și apoi au și pensii speciale uriașe.
      SRI nu aparține României? Probele lor nu sunt pt a afla adevârul? Pt a proteja România de corupți și infractori?

  3. Foarte dezamagit de Daniel Morar. Imi inchipui ca cele 2 voturi împotrivă sunt Simina Tănăsescu si Cristina Tarcea, iar ceilalți sunt niște ticăloși de-acum notorii. Dar Daniel Morar, fost sef DNA, trecut de partea infractorilor si penalilor??? De ce? Cu ce l-au cumpărat? Sau cu ce îl au la mână?

    • Se pare ca Livia Stanciu si Simina Tanasescu au facut opinie separata. Se vrea spalarea pestilor mari si linistirea apelor, care se cam intampla deja . Dna-ul nu mai exista , au reusit sa-l puna cu botul pe labe , baietii se pare ca au invins in lupta cu justitia din vremea Codrutei. Toata sleahta de infractori din parlament au lucrat asiduu ani la rand , au destructurat zi de zi institutiile functionale prin tot felul de legi si ordonante , au creat structuri noi cum ar fi Sectia Speciala, practic au penetrat toate institutiile, le-au subordonat , s-au folosit de toate subterfugiile si scaparile legislatiei sau au creat legi noi doar pentru ei, au fost si sunt tari, au tot practic. Speranta sta in alegerile din toamna, macar copiii nostri sa simta ca traiesc intr-un stat modern si corect cu cetatenii lui . Speranta e in USRPLUS , care momentan este fara inspiratie si fara lideri , PNL e tot un dinozaur corupt la fel ca PSD

    • Livia Stanciu si Simina Tănăsescu.

    • Daniel Morar a ajuns judecator ccr numit fiind de catre fostul presedinte-turnator Traian Basescu. Cariua ii poate intoarce acum serviciul, prin ajutorul acordat in lupta de a o scoate basma curata pe cea cu care a furat banii romanilor prin metoda ANRP. L-am numit cu nume si prenume, tocmai pentru a-l diferentia de ceilalti fostii presedinti ai Romaniei, la randul lor creatii ale fostului dss.

    • Livia Stanciu

  4. singurul proiect pentru romania!
    totul pentru infractori ! totul pentru infractori ! totul pentru infractori ! totul pentru infractori !

    jaf fara pedeapsa pentru castele si clanurile Partidului si securistilor.

  5. nimic nu s-a facut in romania cu atat determinare, cu supra de masura, cu atata unitate ca aceasta tesatura de protectie si scapare a infractorilor, de asigurare a jafului fara de pedeapsa.
    blestemati sa fie, scuipat numele lor!

  6. din vilele unde haladuieste udrea se aude in departare hahaitul lui petrov

    • Tatăl-surogat n-are nimic de zis, că e mai tânăr, mai bine făcut și are și privirea mult mai concentrată ? Să fie vorba de bani, că altfel nu-mi explic ?

  7. In aceste conditii eu ma intreb la ce mai foloseste SRI? In afara de a muta niste multi bani de la buget in buzunarele unor baieti foarte destepti si foarte siguri pe ei? Biata tara, slab popor. SRI e doar un vehicul de mutat bani si de prins tampiti care se viseaza teroristi. Rade Putin, se tine de burta.

  8. Nu ati priceput deja ca PNL si PSD si-au dat mana cu girul serviciilor secrete si al lui Johannis sa faca pace prin ingroparea dosarelor si acoperirea coruptilor si a jefuitorilor?

  9. Se pare că l-au transferat pe Liviu la CCR.
    Ne ia naiba pe toți.
    Până la alegerile parlamentare suntem legați la mâini, ochi, picioare, urechi și la gură.
    IEȘIȚI NAIBII ÎN STRADĂ!!!

  10. Deci daca e vorba de anularea inregistrarilor SRI pe mandate de siguranta nationala care dovedesc activitati penale „conexe”, toti spionii capata a doua sansa. Aici nu mai e vorba de tunurile coruptilor romani, ci de operatiunile altor state pe teritoriul Romaniei. Iar justificarea Curtii e mai mult decat puerila.

  11. Daca contestezi probe adunate cu SRI, atunci contestezi ca SRI e in slujba interesului omului obisnuit, din care e facuta Romania. SRI a depus un juramant? Atunci mergem pe incredere!
    Dar, ca infractor, e normal sa contestezi orice.

  12. Pe siguranță nationala, probele asasinatelor, crimelor economice și actelor teroriste de distrugere nu pot fi distruse si manipulate de crima organizata din Justitie la motivare.

  13. pai ce ati votat in 2016? daca nu sunteti multumiti de psd/alde si ccr-ul ales de ei, mergeti si votati cu altii

    • Să votăm!? Dar grătarele cu mititei cui să le lăsăm?
      PS. Selgros, nu sari cu banu’, nu mai pupi reclamă moka !

  14. Sri grup de interlopi legali astia au facut sa saraceasca romania au furat si fura fara sa stie fraieri cit, sri copilul fostei securitati

  15. Procedura de contestare este una normala. A aplicat-o si infractoarea kovesi si asa a fost spalata. Mai important este sa se stabilieasca clar care sunt mijloacele de proba si cum se obtin acestea. SRI poate sa faca interceptari si apoi politia sa organizeze un „fragrant”. Procurorii ar fi bine sa mai iasa din birouri si pentru a prinde infractorii, nu doar pentru a lua copii din familii (Sorina) sau sa pazeasca poarta criminalilor (dinca).

  16. Bun, si daca se folosesc doar mandate de supraveghere tehnică si nu si MSN unde este problema ?

  17. DESFIINȚAREA ACTUALEI CCR ȘI SCOATEREA PSD ÎN AFARA LEGII -SINGURA SOLUȚIE ! Altfel ,va trebui să emigrăm cu toții . Să rămână doar ei și lumea lor ticăloasă !

    • Eu ma voi hotari daca emigrez dupa alegerile din toamna. Daca vad PSD cu peste 20% imi pregatesc bagajele. M-am saturat sa platesc taxe pentru binele coruptilor. Sa ramana doar pensionarii in tara.

  18. Singura șansă este reformarea din temelii a acestei Curți, până atunci nu se poate face absolut nimic. De asemenea, numirile la Curte trebuie să se facă mult mai echilibrat, iar judecătorii selectați să provină din afara politicului, să nu fi făcut parte vreodată dintr-un partid politic. Criteriile de selecție și numire să se bazeze pe principii și reguli profesionale și de conduită morală și nici într-un caz pe alte considerente cum se întâmplă în prezent. Nu are de ce Parlamentul să numească 6 dintre judecători, ok, 3 sunt numiți de fiecare cameră, acest aspect ar fi plauzibil dacă majoritățile din fiecare cameră ar diferi, dar așa care este justețea? Adică aceeași majoritate ajunge să numească vreo 6 judecători, iar criteriile de selecție sunt mai mult decât ambigue și discutabile, după care ne mai mirăm că deciziile adoptate sunt așa cum sunt. Evident că acestea sunt motivate, dar atâta timp cât calitatea profesională și morală a acestor judecători este îndoielnică și deciziile date vor avea un mare grad de incorectitudine, putându-se motiva în fel și chip. Păi tot discutăm de principiul separației și echilibrului puterilor în stat, nu ar fi normal ca și numirile judecătorilor la CCR să aibă în vedere tocmai regulile principiului enunțat, dacă executivul și legislativul sunt cuprinse în procesul de numire și autoritatea judecătorească ar trebui implicată. De asemenea, rolul Curții este unul prea extins, aria de competență a acestei instituții transcede prevederilor Constituției, adeseori amestecându-se în activitatea efectivă a autorităților judecătorești, ceea ce mi se pare cu adevărat foarte, foarte periculos. Ba mai mult, în multe situații, uitați-vă doar la deciziile adoptate în ultimii ani, Curtea nu s-a rezumat în a constata anumite lucruri, ci a trecut și la a da ordine, un aspect la fel de periculos. Din câte știu eu, conform prevederilor sale, Curtea este chemată să constate anumite aspecte de neconstituționalitate și nu are atribuții în a dicta ordine autorităților. Deci, una peste alta, indiscutabil, toată procedura de funcționare și organizare a Curții trebuie schimbată, inclusiv modul de selecție și numire a judecătorilor constituționali.

  19. pina cand sa mai rabdam bataia aceasta de joc a ccr ului? trebuie desfiintata aceasta struto camila, deciziile tb sa fie la cea mai inalta instanta, unde exista judecatori adevarati nu politruci care poarta roba, oameni cu experienta in justitie care pot analiza mult mai bine spetele

    • Gruparea CCR condamnata la CEDO, nu trebuie să analizeze și să execute comenzile penalilor precum in linșajul sefei DNA.

  20. CCR trebuie sa aiba in componenta EXCLUSIV judecatori de cariera !

    PS. E simplu dar cred ca exceptand USR niciun alt partid parlamentar nu doreste sa se piarda controlul politic asupra Instrumentului de modificare a Constitutiei ( la orice ora din zi si din noapte) in mod neconstitutional !

  21. CCR un conclav mafiot aflat in slujba infractorilor din psd.alde.udmr.. si carora le platim ca prostii salarii stratosferice si pensii speciale nesimtite si nemeritate..participanti activi la dezmembrarea statului român.. atenti la orice cerere din partea mafiei.. in schimb nici ei nici hoașca sinistra si libidinoasa numita avocatul poporului.. n au auzit de fetita violata si incendiata de catre hoardele de criminali eliberati de gio psd si tudorel toader.. veti ajungeti in curand la rahova, langa boss.. sau la targoviste.. muie psd

  22. Si totusi cu asemenea tehnologie de produs probe, de ce Romania este…dupa 30 de ani.

  23. Cand dracu o sa scapam de fosilele astae visinii ? De ce ei au mandat de 8-9 ani si restul doar de 4 ani. CCCR a votat si va vota inportiva poporului. Doae ei sunt cei care au declarat ca legea anularii Pensiilor Speciale este neconstitutionala.

  24. Romanica Normala nu mai zice nimic?

    si ce simplu ar fi fost la referendum sa fi pus niste intrebari referitoare la depolitizarea CCR, depolitizarea Avocatului Poporului. Binentels asa ceva s-ar fi intamplat cu alt presedinte nu cu reprezentantul USL

  25. De ce?!
    Ca sa-l scape tovarasu’ judecator comunist, Valer Dorneanu de la PSD pe incarceratul Dragnea de inca 1 Dosar sau chiar 2 sau cate or mai aparea!!!

  26. Cum naiba toate chichițele astea sunt doar în folosul infractorilor? Si mai sunt și rasplătiți cu pensii nesimțite și alte avantaje, totul în detrimentul nostru, al tuturor!!!

  27. De fapt am avea soluții ! Ca toate „autoritățile statului” să răspundă pentru rea-credință sau gravă neglijență. Adică ești exigent sau tolerant pe răspunderea ta. Ai greșit ca în cazul judecătorilor care l-au eliberat pe criminalul violator, îi iei locul în penitenciar ! Nu ai respectat legea penală, ți se aplică pedeapsa penală, pentru că: „Nimeni nu e mai presus de lege” Mai ales că judecătorii și celelalte autorități ale statului depun un jurământ la investire. La noi sperjurul nu e faptă penală, dar …. cui îi pasă !