G4Media.ro

Mircea Miclea: Cutia neagră a educației s-a făcut transparentă, prestația școlii ne…

Mircea Miclea: Cutia neagră a educației s-a făcut transparentă, prestația școlii ne atinge zi de zi. Părinții pot să facă acum presiuni pentru salarizare diferențiată – văd ei înșiși profesorii cărora le pasă și cei care doar dau teme

Școala online a făcut ca acum să se vadă totul, de către oricine. “Cutia neagră s-a făcut transparentă și ne atinge zi de zi prestația școlii, calitatea școlii, ca părinți”, spune profesorul Mircea Miclea, care precizează că “având această transparență a funcționării școlii, sper să fie o susținere publică mai mare pentru o schimbare majoră a sistemului de educație în România”. 

Într-un interviu acordat Edupedu.ro, fostul ministru al Educației declară că acum chiar părinții “pot să facă presiuni pentru o salarizare diferențiată [a cadrelor didactice – N.Red.], pentru că ei înșiși văd în fiecare zi care sunt profesorii buni cărora le pasă de elevi și au prestație de calitate și care sunt profesorii care au prestație foarte slabă, care doar stau și dau teme”.

Școlile trebuie redeschise, așa cum fac aproape toate statele europene, a afirmat Miclea, cercetător în psihologie și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Fost ministru al Educației, acesta a explicat și care sunt prioritățile pe care viitorul buget al Educației trebuie să le cuprindă ca linii de finanțare distincte.

Rep: În curând, Guvernul va construi bugetul pentru anul 2021. Cum trebuie proiectat bugetul pe anul viitor, din perspectiva educației? Să ne așteptăm la tăieri?

Mircea Miclea: Ar fi o mare greșeală să se taie din bugetul educației, mai ales în condițiile în care anul trecut a fost cel mai mic din ultimii 15 ani, atunci când el a fost votat. Și suntem pe un loc codaș în Europa la alocarea bugetară pentru educație și într-o negare continuă a prevederilor Legii educației care spune 6% din PIB pentru educație. Așa că dacă este un guvern lucid, în loc să taie ar trebui să suplimenteze semnificativ bugetul educației.

În afară de cheltuielile obișnuite, cred că trebuie puse 3 linii bugetare distincte pentru următoarele categorii de cheltuieli

  • 1. Pentru învățarea remedială, pentru că în acest an cu siguranță vor fi, din păcate, pierderi majore de învățare la elevii din toate ciclurile. Aceste pierderi pot fi măcar parțial recuperate prin învățarea remedială, gen meditații sau alte tipuri de activități pe care ei să le facă în timpul vacanței de primăvară sau de vară. Și atunci putem spera la o recuperare măcar parțială.

Fără, însă, o linie bugetară dedicată acestei activități, ea nu va avea loc.

Anul trecut, Anglia a dedicat 1 miliard de lire sterline pentru învățare remedială, în condițiile în care guvernul nostru nu a alocat nimic.

  • 2. Trebuie linie bugetară pentru masteratul didactic. În acest an a început să fie pilotat în câteva universități, oricum o măsură foarte tardivă pentru că trebuia conform Legii Educației să înceapă din 2011. Dar acum în mod obligatoriu trebuie să trecem la formarea personalului didactic prin masterat dedicat acestei activități, adică o profesionalizare totală a activității.

Din octombrie anul viitor trebuie anulate toate DPPD-urile și început cu masteratul didactic. Pentru asta e nevoie de 2 lucruri: ARACIS să acrediteze universitățile capabile să facă masterat didactic, iar după această acreditare, care trebuie terminată în câteva luni, trebuie alocate locuri prin cifra de școlarizare în învățământul superior care se face prin HG de regulă în luna aprilie și trebuie alocați bani pentru această activitate.

În urmă cu aproape 10 ani, când am insistat să se introducă masteratul didactic, am făcut un calcul simplu: am văzut pe de o parte câte locuri erau finanțate la DPPD de bugetul de stat și câte locuri erau scoase la concurs în fiecare an în învățământul preuniversitar, iar raportul a fost de 5 la 1. Altfel spus, erau finanțați de 5 ori mai mulți studenți în DPPD-uri față de necesarul de profesori din fiecare an pentru învățământul preuniversitar, ceea ce însemna practic o risipă de bani publici.

Nu cred că trebuia suplimentat substanțial, dar totuși trebuie suplimentat pentru că era o cheltuială.

Ministerul Educației, în calitate de finanțator și de angajator – pentru că el finanțează aceste locuri și tot el beneficiază de absolvenții acestei forme – trebuie să spună foarte clar ce fel de curriculum dorește ca să aibă profesori pregătiți.

Inevitabil trebuie să fie materii de genul: învățare online, educație multimedia, gândire de tip design și să se facă dublă specializare, așa cum spune legea. Adică prin transfer de credite să te califici și în a doua specializare, tocmai ca să ai o mai mare stabilitate ca profesor. Erau suficienți banii atunci ca să dai o bursă echivalentă cu salariul de profesor începător la cei care se înscriu la masteratul didactic, pentru a face profesia atractivă.

Dincolo de datele invocate de 10 ani, cred că toată lumea a văzut că e complet insuficientă pregătirea cadrelor didactice prin DPPD [Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic – N.Red.] pentru a face față contextului educațional și tehnologic de acum. Deci devine o obligație etică, nu doar administrativă.

  • 3. A treia linie esențială pentru care cred că se pot folosi și bani europeni este de a construi un învățământ online de calitate. 

Ce înseamnă un învățământ online de calitate, mai spun încă o dată:

  • înseamnă că întâi identifici profesorii buni din țară.
  • apoi le înregistrezi lecțiile, deci le filmezi.
  • pe lângă aceste lecții adaugi texte, scheme, exemple, animație dacă e cazul, tipsuri pentru rezolvări de probleme, pentru ca să rezulte o lecție multimedia model. Se pot face lecții multimedia model pentru toate materiile și clasele de la I la a XII-a.
  • aceste lecții model trebuie puse pe o platformă de e-learning.

Efectul va fi major.

Vă spun câteva dintre efecte. Un efect va fi că chiar dacă elevul va avea în față un profesor slab pregătit, el va putea accesa de câte ori dorește o lecție făcută de cel mai bun profesor din țară, în format multimedia, și o poate accesa de câte ori doreste, până o înțelege. Efectul este enorm de important din punct de vedere al egalității de șanse. Acum, elevii se diferențiază din cauza faptului că unii au profesori slabi și alții au norocul unor profesori buni. Noi facem astfel un pas uriaș pentru a asigura egalitatea de șanse. O lecție foarte bună va fi disponibilă și unui elev dintr-un sat și unuia dintr-un oraș mare. Din păcate, în ultimii ani, școala românească în loc să egalizeze șansele, le-a diferențiat: cei care erau în față au devenit tot mai în față, iar cei care erau în spate, au rămas și mai în spate.

Și un alt efect al acestei investiții este că însăși prestația cadrelor didactice se va îmbunătăți. Profesorul va ști că în fiecare zi prestația lui va fi comparată cu prestația profesorului care va preda online. Va avea un model despre cum să predea lecția pe care o are de predat.

Cu o astfel de inițiativă de crea învățământ online pentru secolul XXI, nu pentru secolul XX uitându-ne la televizor, aduci un câștig masiv pentru egalizarea șanselor și pentru creșterea prestației cadrelor didactice. Altfel, ce se face acum e cu totul altceva decât învățământ online. Învățământul online nu înseamnă că îi lăsăm pe toți profesorii să predea online crezând că o vor face bine de unii singuri.

Acestea sunt cele 3 linii mari bugetare suplimentare față de cheltuielile obișnuite de anii trecuți: învățământ remedial, inițierea masteratului didactic obligatoriu la universitățile acreditate și crearea unui învățământ online de secol XXI.

Rep: Subiectul care de 2 săptămâni răscolește toate casele este: se țin sau nu se țin tezele? Luni, Ministerul Educației a anunțat că nu are nicio soluție tehnică pentru susținerea lor online și că ia în calcul inclusiv anularea acestei testări. Trebuie să dea copiii teze? Care e importanța lor?

Mircea Miclea: Importanța evaluării este secundară în raport cu predarea. Dacă faci o predare de calitate, atunci evaluarea este secundară. Prin evaluare nu facem decât să consemnăm calitatea predării. Dar cred că este întâi important să redeschidem școlile și atunci problema tezelor și a evaluărilor se rezolvă simplu, din moment ce copiii merg din nou la școală, așa cum fac în toate țările care sunt mult mai lovite de COVID decât noi. Nu cred că e bine să se renunțe la teze.

Cred că tezele trebuie susținute. Dacă nu pot fi susținute în această iarnă, se pot susține 2 rânduri de teze în semestrul II, dar trebuie să procedăm cu aceeași măsură la această generație ca la celelalte. Trebuie susținute tezele pentru a comnunica faptul că învățarea este importantă și că evaluarea mai devreme sau mai târziu va avea loc. E esențial pentru elevi să știe că ei trebuie să învețe pentru că acum școala, dar mai târziu viața îi va evalua.

Citește interviul integral pe Edupedu.ro

 

 

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Intradevar, pandemia a aratat (daca mai era nevoie) foarte slaba calitate a prea multor „dascali”din scoala romaneasca, Si aici, ca si in alte domenii, politicul a lucrat la deprecierea domeniului. Si nu era un domeniu din care mafiotii sa-si traga profituri. Atunci, de ce?
    Este mare nevoie de un ministru care sa aiba pe umeri un cap, nu o tartacutza seaca, precum au avut cei mai multi care s-au perindat pe la acest mibister.

    • Pai tocmai ca este un domeniu din care mafiotii trag profit:
      -Mafia politica doreste sa aiba abseolvenit de scoli cat mai analfabeti care sa-i voteze fara sa gendeasca si sa devina dependenti si milogii pomenilor electorale.
      -Mafia scolilor (ministere/inspectorate/directori de scoli) doreste sa angajese pe pile, relatii si spagi cadre didactice care nu au nici o vocatie in acest domeniu
      -Mafia cadrelor didactice care vor sa predea cat mai putin la ore si sa forteze parintii sa-si trimita odraslele la after scool (detinut tot de acel cadru didactic in colaborare cu alti afaceristi) in speranta ca ai lor copii vor mai invata ceva suplimentar nimicului predat la ore.
      -Mafia manualelor prost facute , bagate pe sub nas parintilor din care cadrele didactice au de castigat comisioane indiferent de calitatea acestora.
      Lista poate continua cu alte multe exemple de capusire a sistemului de invatamant cu profituri pentru mafie.

  2. Am si eu niste idei pt. sistemul sanitar dar nu le mai repet …

  3. Ar trebui ca notele din gimnaziu sa nu conteze la admiterea in liceu. Pentru ca parintii si elevii sa nu mai alerge dupa note. Si pentru ca profesorii sa nu mai dea note exagerat de mari. Sunt prea multi de 10 la gimnaziu.

    La inceputul semestrului sa se faca o evaluare nationala unitara. Totul filmat, ca la BAC. Elevii vor primi note. Aceste note sa fie comparate cu cele de la o a doua evaluare, de la sfarsitul semestrului.

    In cele din urma, profesorii sa fie evaluati si remunerati dupa curba progresului facut de elevi intre aceste doua evaluari.

    Dar e o problema aici: scoala romaneasca este facuta sa slujeasca interesului profesorilor si nu al elevilor. Asta e marea problema.

    Tot aparatul administrativ este construit sa serveasca in primul rand clasa sociala administrativa si abia apoi poporul.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.