Mircea Cărtărescu despre turul 1 al alegerilor prezidențiale: „Un popor sătul de politicieni, dar acum este sinucidere colectivă”

„Mi se pare un coșmar, n-am putut dormi toată noaptea”. Mircea Cărtărescu este șocat de triumful extremei drepte. Cel mai mare scriitor român contemporan pare prea obosit pentru a indica cum ar trebui să reacționeze o democrație liberală precum România pentru a opri forțele care vor să o distrugă, scrie Corriere della Sera. 

„O sinucidere colectivă: nu există altă modalitate de a explica punctul de cotitură politic românesc”. Rezultatele de duminică demonstrează că poporul este furios, sătul de sistemul nostru politic, dar este și dispus să încredințeze tot ce a realizat în ultimele două decenii unei mișcări extremiste, care va spulbera totul.

„Eșecul educației, influența rețelelor de socializare, intensa propagandă rusească nu sunt suficiente pentru a înțelege cum am ajuns aici. S-a întâmplat ceva în sufletele compatrioților mei și acest lucru nu se va schimba peste noapte”. Optimismul său obișnuit s-a estompat: „Este posibil, dar puțin probabil, ca contracandidatul Nicușor Dan să poată opri forțele antisistem, prăpastia este prea mare. Ar fi un miracol”.

Cărtărescu este finalist la Premiul Strega european, operele sale fiind traduse în peste 25 de limbi. Însă, în ciuda succesului său internațional, în februarie nu a fost admis la Academia Română, cea mai prestigioasă instituție culturală din țară. Mulți au votat împotriva înscrierii sale, pentru că îl acuză că a denigrat nume importante din istoria literară românească – precum Mihai Eminescu acuzat de antisemitism, Emil Cioran criticat pentru că i-a susținut pe legionarii fasciști ai lui Corneliu Codreanu – și nu-l iartă pentru că a afirmat că România a fost una dintre cele mai antisemite țări europene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, deși sunt fapte dovedite istoric.

Luarea sa de poziție este împotriva normalizării în curs în România a simbolurilor și figurilor fasciste, susținută de extrema dreaptă suveranistă. „În țara mea, fiecare persoană de bun simț este surprinsă și îngrijorată de renașterea fascismului în zilele noastre. Cred că există două cauze ale acestui fenomen. Prima este faptul că mulți „martiri” anticomuniști închiși în anii 1950 erau, în realitate, legionari ai Gărzii de Fier. Astfel, au devenit eroi în ochii poporului, în ciuda faptului că erau fasciști. Cealaltă cauză este războiul hibrid al Rusiei împotriva Europei. Acest război propagandistic a încurajat toate mișcările extremiste”.

Cărtărescu definește victoria lui Georgescu în primul tur din noiembrie un „tsunami politic”. „Era complet necunoscut. Evenimentele succesive au demonstrat că a fost vorba de o înscenare politică a laboratoarelor de propagandă rusești, care au inundat rețelele de socializare cu imagini și declarații false. A fost, de fapt, o tentativă de lovitură de stat, susținută de veterani și mercenari. Curtea Constituțională a anulat primul tur din cauza acestei enorme fraude propagandistice.

Campania prezidențială în România a devenit un caz de manual școlar de interferență străină. Ruși, americani, extrema dreaptă europeană: toți adversarii UE sunt implicați. „Din păcate, Statele Unite, care timp de decenii au fost întruchiparea libertății și democrației în lume, au devenit acum prietene cu opresorii și tiranii. Noii lor conducători au interferat cu procesele democratice nu doar din România, ci și din multe alte țări, încurajând extremismul. Ne consideră „veriga slabă” în lanțul european și exercită o presiune evidentă și deosebită asupra României”.

Unii susțin că existența interferenței Rusiei în campania electorală pare să ducă România înapoi în timp, în epoca Ceaușescu, când brațul lung al Kremlinului acționa pe la spatele său. „Ceaușescu era un naționalist și comunist convins, dar a încercat să rămână independent față de Kremlin”.

De fapt, rușii au contribuit la căderea sa în 1989. Cu toate acestea, influența și propaganda rusească erau puternice chiar și pe vremea sa. În timpul revoluției și în anii 1990, „partidul rus” a condus jocurile politice din România, în special în timpul regimului Iliescu. După anul 2000, în era Putin, acest partid a fost reactivat și a devenit din ce în ce mai îndrăzneț, în urma intensului război hibrid purtat de Rusia împotriva Europei”.

În ultimul secol, rolul intelectualilor în România s-a schimbat de mai multe ori. „Dacă între cele două războaie unii dintre cei mai cunoscuți și apreciați intelectuali români ai acelei perioade au fost susținători ai mișcării fasciste a Gărzii de Fier, după revoluția românească din 1989, intelectualii au făcut eforturi, în schimb, pentru democrație și drepturile omului. Din acest motiv, au fost încontinuu persecutați, intimidați și calomniați de presă și televiziune, dominate de forțe pro-socialiste și pro-ruse. Acum, odată cu răspândirea rețelelor de socializare, intelectualii și-au pierdut puterea de a influența oamenii. Intrăm în teritorii necunoscute, pline de provocări și temeri. Din acest motiv, este esențial ca noi toți să rămânem încrezători, să credem în valorile noastre, în capacitatea noastră de a înfrunta viitorul”.

Sursa: CORRIERE DELLA SERA / Rador Radio România / Traducerea: Oana Avram