Ministrul Mediului: Consiliile judeţene trebuie să spargă monopolul gropilor de gunoi, care nu respectă legislaţia

Consiliile judeţene trebuie să spargă monopolul gropilor de gunoi care pur şi simplu nu respectă astăzi legislaţia, făcând alte gropi de gunoi, care să o respecte, a transmis, luni, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, transmite Agerpres.

„Sunt anumite gropi de gunoi care de fiecare dată, în fiecare an când merge Garda de Mediu (în control – n. r.), se observă încălcări sistematice ale legislaţiei şi adevărul este că multe din aceste gropi de gunoi profită de o situaţie de monopol pe care o au în judeţele respective, de-aia nu sunt stresate că le vor fi suspendate autorizaţiile de mediu, pentru că profită de faptul că dacă se închid acele gropi de gunoi comunităţi întregi vor rămâne fără soluţii. Şi aici soluţia este una foarte clară: consiliile judeţene trebuie să spargă monopolul gropilor de gunoi, care pur şi simplu nu respectă astăzi legislaţia, făcând alte gropi de gunoi care să respecte legislaţia, pentru că noi în momentul în care nu avem decât o singură groapă în jurul Bucureştiului şi acea groapă în fiecare an, la fiecare control, este găsită ca nefiind conformă cu legislaţia de mediu – ştim deja din mii şi mii de plângeri ale cetăţenilor, ale ilfovenilor, ale bucureştenilor că acolo se trăieşte un coşmar – în momentul în care ai un monopol şi nu există măsuri de spargere a acestui monopol aceste neconformităţi vor continua”, a afirmat Buzoianu, într-o conferinţă de presă.

Ea a subliniat că trebuie sparte monopolurile acolo unde nu se respectă legislaţia secundară.

„Realitatea este că nouă ne trebuie sparte monopolurile acolo unde inclusiv legislaţia nu este respectată şi au fost deja identificate, din câte ştiu eu, şi au mai fost procese începute pentru a se deschide gropi de gunoi în zona respectivă. Trebuie să fie şi finalizat un astfel de proces, pentru că este nevoie ca aceste gropi să ştie că nu pot şantaja comunităţi întregi cu nerespectarea legislaţiei”, a menţionat ministrul.

Şefa de la Mediu a făcut referire la cinci gropi de gunoi neconforme din Suceava, Botoşani, Deva, Gura Humorului şi Fălticeni care au fost închise.

„Legat de cele cinci gropi de gunoi, nu vorbim de gropi care erau în procedură de infringement, ci vorbim de gropi de gunoi care erau neconforme şi care au fost închise. Acolo existau şi alte soluţii de depozitare a gunoaielor şi au fost închise. Deci, cele cinci de gunoi neconforme au fost deja închise şi există în judeţele respective o altă opţiune de depozitare, de gropi de gunoi. Asta este de fapt soluţia”, a subliniat Diana Buzoianu.

Ministrul Mediului a admis că nu are încă o viziune completă asupra Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, pentru că îşi doreşte planuri realiste şi nu „nave spaţiale” într-un plan, care „dau bine când le anunţi”.

„Nu am încă o viziune completă asupra Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi asta şi pentru că îmi doresc să fie – cam toate planurile care vor fi adoptate de acum încolo – îmi doresc să fie nişte planuri realiste, în sensul în care noi am văzut de-a lungul timpului şi strategii şi planuri adoptate cu un morman întreg de strategii şi de planuri care au nişte bugete ca şi cum am fi de fapt nu România, ci un stat cu de vreo 3 – 4 ori bugetul României. Trebuie să ne reîntoarcem, pentru că, altfel, planurile astea rămân undeva într-un sertar, deci trebuie să ne uităm şi să corelăm de acum încolo planurile pe care le avem cu nişte criterii obiective şi de bugetul de care dispunem şi măsuri care pot să fie implementate, nu nave spaţiale, care dau, sigur, foarte bine când le anunţi. (…) pare că ai făcut un lucru extraordinar când ai anunţat o navă spaţială într-un plan, dar apoi nu se întâmplă lucrurile respective. Deci, trebuie să revenim un pic la realitate cu planurile şi cu strategiile pe care le facem, să fie şi implementate şi să aibă şi bugetele în spate, sigur, evident, pornind de la ideea că problemele de bază există”, a transmis ea.

De asemenea, oficialul a recunoscut că România „are o problemă” cu gestionarea deşeurilor şi vor trebui găsite soluţii.

„Noi avem o problemă cu gestionarea deşeurilor, va trebui să găsim nişte soluţii (…). O parte esenţială în rezolvarea problemei cu gropile de gunoi va presupune măsuri mai degrabă de prevenţie, să nu mai ajungă la gropile de gunoi respectivele deşeuri, pentru că noi, oricât am dori, dacă tot ducem mai bine de 70-80% din deşeuri de fapt la gropile de gunoi, mai devreme sau mai târziu tot nu vom avea spaţiu pentru respectivele deşeuri. Deci, va trebui să gândim măsuri prin care să ajungă cât mai puţine deşeuri la aceste gropi de gunoi, plus că în situaţia economică în care ne aflăm eu cred că nu strică să regândim şi să dăm valoare economică acestor deşeuri, în sensul în care să ajungă să fie folosite, reciclate materiale care altfel ar fi tratate ca deşeuri, gunoaie. Să ajungă de fapt să aibă un input în economia naţională”, a adăugat aceasta.

La rândul său, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Corlan, prezent la conferinţa de presă, a menţionat că instituţia a încasat 90% din sancţiunile aplicate şi are „un procent similar la procesele câştigate”.

„Noi avem o problemă foarte mare cu ADI-urile (Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară – n. r.), un lucru despre care voi vorbi public, iar în cadrul controlului pe Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, lipsa unei legislaţii care să pedepsească absenţa performanţei sau să o stimuleze – şi vă dau un exemplu extrem de concret. În Bucureşti, avem taxa de depozitare la groapă de 160 de lei, taxa de tratare 100 de lei. Înmulţiţi 100 de lei obligatorie tratării cu 1 milion de tone de deşeuri care sunt generate la nivel de Bucureşti într-un an, împărţiţi la UAT-uri şi vedeţi cam ce sumă vine. Gândiţi-vă dacă le este mai avantajos să plătească o sancţiune de aproximativ 200.000 de lei de la Garda de Mediu într-un an sau să plătească acele milioane de euro! Tocmai de aceea, abordarea trebuie să fie una sistemică”, a transmis Andrei Corlan.