Ministrul Culturii publică harta României Mari de Ziua Trianon, episod negru în istoria maghiarilor, și amintește eronat de teritoriile primite de România la 1918: ”O public din interes strict istoric, sărbătoarea de astăzi este doar pentru români și deloc împotriva cuiva”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu (PSD), a publicat harta României Mari în Ziua Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), un episod negru în istoria Ungariei care a pierdut atunci Transilvania, și a comis o eroare când a amintit de teritoriile primite de România la 1918.

Ministrul susține că România ”s-a reîntregit prin tratatele de la Versailles, Trianon și Saint Germain”, în urma Primului Război Mondial (1914-1918), însă tratatul de la Versailles nu aduce în discuție decât situația Germaniei postbelice (considerată vinovată de război) și nicidecum teritoriile românești. Mai mult, ministrul nu menționează de Tratatul de la Neuilly, prin care României i-a revenit Cadrilaterul bulgăresc.

sursa foto: Captură foto Facebook Lucian Romașcanu

În fapt, România a primit teritoriile de la 1918, astfel:

• Bucovina, de la Austria (în urma dizolvării Imperiului austro-ungar), prin Tratatul de la Saint-Germain, la 10 septembrie 1919;
• Cadrilaterul sau Dobrogea de Sud (județele Caliacra și Durostor), de la Bulgaria, prin Tratatul de la Neuilly, la 27 noiembrie 1919;
• Transilvania, de la Ungaria (în urma dizolvării Imperiului austro-ungar), prin Tratatul de la Trianon, la 4 iunie 1920;
• Basarabia de la Rusia, prin Tratatul de la Paris, la 28 octombrie 1920.

Ministrul a făcut precizarea că a publicat harta României Mari ”din interes strict istoric”. De precizat este că în momentul în care reprezentanți politici de la Budapesta, mai ales premierul Viktor Orban, publică sau se afișează în cadre în care apare și harta Ungariei Mari (adică înainte de momentul Trianon, când Transilvania aparținea lor) gesturile lor stârnesc controverse și uneori revoltă în spațiul public românesc.

România a introdus în 2020, în timpul mandatului de ministru al Afacerilor Externe al lui Titus Corlățean (PSD), Ziua Tratatului de la Trianon, fapt care a stârnit revolta comunității maghiare și a UDMR, cu care PSD guvernează astăzi, pentru că, în istoria Ungariei, este considerată o zi neagră, având în vedere că a pierdut un teritoriu însemnat cum este Transilvania. Este poate și motivul pentru care ministrul Culturii a subliniat în mesajul său că ”sărbătoarea de astăzi este doar pentru români și istoria noastră și deloc împotriva cuiva”.

România a pierdut ulterior toate teritoriile, cu excepția Transilvaniei și a actualei regiuni Bucovina: Cadrilaterul a fost pierdut în urma Tratatului de la Craiova (7 septembrie 1940), iar Basarabia, Ținutul Herței și nordul Bucovinei (în Ucraina de astăzi) au fost pierdute prin cedările teritoriale de la 1940, ca o consecință a ultimatumului sovietic în vremea când funcționa Pactului Ribbentrop-Molotov (alianța URSS-Germania nazistă).