G4Media.ro

Mexic: Artizani și creatori de modă locali au luat cu asalt un…

sursa foto CAPTURA VIDEO

Mexic: Artizani și creatori de modă locali au luat cu asalt un eveniment de modă din capitală, pentru a contesta plagiatul practicat de unele branduri internaționale

Îmbrăcaţi în ţinute haute couture colorate, artizani şi creatori de modă indigeni au luat cu asalt un eveniment desfăşurat în capitala Mexicului în cadrul unui demers de a-şi construi un viitor sustenabil într-o industrie ameninţată de plagiat, instabilitate şi subfinanţare, relatează Agerpres conform Reuters.

În cadrul evenimentului denumit ”Original”, o săptămână a modei organizată de guvern şi dedicată creaţiilor tradiţionale, artiştii şi-au prezentat creaţiile şi au confruntat provocările din industrie sub sloganul: ”Fără tocmeală, fără plagiat, fără apropriere culturală”.

Branduri renumite precum Ralph Lauren şi compania de modă chineză Shein s-au confruntat în ultimele luni cu acuzaţii de plagiere a creaţiilor indigene mexicane, ameninţând străvechea tradiţie textilă a ţării.

”Avem nevoie ca oamenii să înţeleagă că nu este un proces industrial”, a declarat pentru Reuters Hilan Cruz, membru în consiliul de organizare al evenimentului Original, un artist din statul Puebla, care creează cu ajutorul războiului de ţesut. ”Ceea ce facem noi necesită timp, iar acest timp ar trebui valorificat atât economic, cât şi în termeni de valoare a produsului”.

”Meşteşugul este moştenit”, a adăugat el. ”Nu contribuie doar la asigurarea traiului de zi cu zi, reprezintă poporul, comunitatea, spaţiul şi viziunea noastră de viaţă”. Cruz a spus că Original caută să prevină plagiatul prin creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte calitatea şi detaliile modei de artizanat.

Problemele financiare, precum şi concurenţa din industria modei de masă i-au determinat pe copiii meşteşugarilor – care, potrivit tradiţiei, ar fi preluat meşteşugul de la părinţii lor – să caute alte locuri de muncă stabile.

Rosa Choque din Peru este singura artizană din ţara ei care face creaţii inspirate din modele ale strămoşilor ei Chiribaya, unele cu o vechime de 500 de ani. Nu are niciun moştenitor care să-i preia meşteşugul.

Cele două fiice ale ei s-au mutat departe şi şi-au găsit alte slujbe întrucât munca de artizanat nu este foarte profitabilă şi deseori nu este apreciată la adevărata valoare. Choque are la rândul ei un al doilea serviciu.

În schimb, artista mexicană Rosa Gonzalez lucrează alături de fiul ei. ”El vine cu ideile. Eu le dau formă şi le combin”, a spus ea, precizând că sursele de inspiraţie sunt viaţa sălbatică din regiune.

Familia obişnuia să facă tablouri, dar a trecut la haine întrucât sunt mai uşor de vândut.

”Datorită creaţiilor noastre, oricine poate purta o rochie haute couture pentru petreceri, ceremonii de absolvire. Am făcut chiar şi pentru mirese”, a spus Gonzalez.

Lipsa fondurilor a sufocat inovaţia şi a împiedicat designerii să investească într-o producţie mai bună.

”Am vrut să fiu modern, dar să-mi păstrez în acelaşi timp şi cultura”, a declarat pentru Reuters designerul peruan Licet Alvarez, pictat pe faţă şi îmbrăcat într-un costum tradiţional Kitsarenchy purtat de comunitatea Anaro din centrul Peru. Dar câteodată nu avem acces la materialele necesare”.

Plagierea modelelor străvechi indigene a fost dur criticată de preşedintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador. ”Aceştia plagiază creaţii ale artiştilor şi indigenilor din Hidalgo, Chiapas, Guerrero”, a declarat el cu prilejul unei conferinţe de presă susţinute săptămâna trecută.

Brandurile pot utiliza modele precolumbiene sau indigene, a spus el, ”dar trebuie să existe o recunoaştere a muncii lor intelectuale, creativitate şi fără plagiat”

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. Și modele românești tradiționale ajung să fie copiate de case de modă străine și vândute cu mii de euro bucata.

    De ce să inovezi când poți să copiezi? O întrebare pusă și de Bode, Ciucă, Roman etc., dar din alte motive.

  2. To appropriate din engleză se traduce a acapara, nu a apropria, care nu există. Este aiurea sa traduceți apropriere care în română seamănă cu apropiere si inseamna cu totul altceva.

  3. Asta se intampla in tarile care sunt doar teritorii, nu state.
    Acolo unde legea o fac bandele. Parlamentul/guvernul sunt doar de forma. E normal ca ceea ce ar fi sa apartina de patrimoniul cultural national sa ramana fara aparare.
    Cultura nu face bani.