Judecătorii CCR au declarat neconstituțională testarea funcționarilor cu detectorul de minciuni / Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice – parţial constituţională

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că este parţial constituţională Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, parte din pachetul 2 de măsuri impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, transmite Agerpres.

Potrivit acestora, judecătorii constituţionali au admis şi declarat neconstituţională dispoziţia referitoare la folosirea testului poligraf în cazul funcţionarilor din cadrul Autorităţii Vamale Române, restul articolelor contestate de partidele AUR, S.O.S. România şi POT fiind declarate constituţionale.

Alianţa pentru Unirea Românilor a susţinut în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate „fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic”.

„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea ‘urgenţei’ pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se explica într-un comunicat al AUR.

Argumentele Curții:

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii sus-menționate cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a reglementa o sferă extinsă de măsuri financiar-fiscale pentru eficientizarea utilizării resurselor publice. Prevederile legislative promovate constituie opțiuni de politică economică ale Parlamentului, care are o largă marjă de apreciere în alegerea soluțiilor optime pentru asigurarea coerenței și eficienței circuitului economic, precum și evitarea unor consecințe negative referitoare la deficitul bugetului general consolidat.

Totodată, Curtea a constatat că sintagma referitoare la testul poligraf încalcă exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.

Argumentele CCR

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului și solicitarea avizului Consiliului Economic și Social (CES), Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituție (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern și se realizează atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine;
• reglementările astfel adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv adoptarea unor măsuri de redresare și eficientizare a modului de utilizare al resurselor publice precum și consolidarea capacității financiare a României pe termen lung;
• urgența și necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern și au avut în vedere evitarea consecințelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat;
• Guvernul a solicitat avizul CES cu privire la forma inițială a proiectului de lege și nu există obligația legală și constituțională cu privire la solicitarea unui nou aviz  al CES în ipoteza în care Guvernul acceptă amendamentele senatorilor și deputaților.

Cu privire la sintagma „inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf” din cuprinsul articolelor XVII, XIX și XX din legea criticată, Curtea a constatat că aceasta nu întrunește standardul constituțional de claritate și previzibilitate prevăzut de art.1 alin.(5) din Legea fundamentală.

Cu privire la celelalte critici de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că acestea pot fi grupate în două categorii:

• aspecte care vizează opțiuni de politică economică asupra cărora legiuitorul dispune de o marjă de apreciere largă, fără a încălca prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi (art.16), dreptul de proprietate privată (art.44), libertatea economică (art.45), așezarea justă a sarcinilor fiscale (art.56) și la obligațiile statului în activitatea economică (art135), cum sunt: stabilirea criteriilor cu privire la utilizarea mijloacelor moderne de plată; impunerea generalizată a acestor mijloace de plată în circuitul economic; declararea inactivității și dizolvarea forțată a persoanelor juridice;  modificarea sistemului de eșalonare la plată; vânzarea la licitație publică a bunurilor sechestrate; obligația persoanelor juridice de a deschide un cont bancar în România; tratamentul juridic aplicat cererilor de modificare/menținere a deciziei de înlesnire la plată aflate în curs; opozabilitatea cesiunii părților sociale în privința asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății; constituirea și menținerea unei valori minime a capitalului social  al societăților; deductibilitatea cheltuielilor pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România; obligația de a păstra în patrimoniu activele pentru o perioadă determinată; regimul de impozitare a veniturilor din închiriere, din cedarea folosinței bunurilor; a veniturilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate; a câștigului din transferul de monedă virtuală; creșterea bazei de calcul pentru plata CASS pentru persoanele care realizează venituri din activități independente; stabilirea unor măsuri de creștere a impozitelor și taxelor; indexarea impozitelor și taxelor; majorarea cotei de impozitare pentru clădiri rezidențiale și autoturisme care depășesc o anumită valoare; instituirea unei taxe pentru gestionarea fluxurilor extra-comunitare de bunuri sau întărirea disciplinei financiare a societăților;
• aspecte care vizează protecția vieții private (art.26 din Constituție) fie a funcționarilor publici, fie a persoanelor cu care acestea interacționează în cadrul activității lor profesionale. Astfel, testarea psihologică a unor categorii de funcționari publici nu le încalcă viața privată de vreme este o procedură realizată în cadrul unui raport de serviciu pentru îndeplinirea căruia funcționarul public trebuie să fie apt, inclusiv din punct de vedere psihologic. De asemenea, utilizarea unor „body worn camera/bodycam” de către funcționarii care interacționează cu cetățenii reprezintă concretizarea unor obligații pozitive de natură normativă ale statului, în sensul asigurării unui serviciu public corect, transparent și echilibrat, pentru garantarea securității juridice a cetățeanului.

*

Decizia este definitivă și general obligatorie.