Le Monde: „Catastrofa demografică” observată în Bulgaria și Croația ar putea prefigura o tendință generalizată în toată Europa Centrală și de Est,  regiunea care pierde cei mai mulți locuitori din lume

„Catastrofă demografică” în Bulgaria, „cifre devastatoare” în Croația. Rezultatele mult așteptate ale recensământului din 2021 din aceste două țări balcanice au fost mai proaste decât se aștepta: ele arată o scădere masivă și accelerată a populației, scrie Le Monde, citată de Rador.

„Nimeni nu poate fi mulțumit de aceste rezultate”, declara pe 17 ianuarie prim-ministrul croat, conservatorul Andrej Plenkovic, vorbind „de cea mai mare provocare” cu care se confruntă în prezent țara sa, după o scădere a populației cu peste 9% în ultimii zece ani.

Potrivit datelor Biroului Central de Statistică din Croația, publicate la mijlocul lunii ianuarie, țara cunoscută pentru că atrage milioane de turiști din toată Europa în fiecare vară are acum puțin sub 3,9 milioane de rezidenți permanenți, adică cu 400.000. mai puțin decât în ​​2011, revenind la nivelul populației din… 1948.

La rândul său, Bulgaria înregistrează 6,5 ​​milioane de locuitori, adică cu aproape 855.000 mai puţini decât la recensământul anterior. În fața acestor cifre, președintele bulgar, Rumen Radev, a vorbit despre o „catastrofă demografică”.

Șocul a fost cu atât mai mare cu cât estimările intermediare publicate în ultimii zece ani, deși anticipau o scădere, erau prea optimiste: în 2020, croații credeau a fi peste 4 milioane, iar bulgarii aproape de 7 milioane.

Actualele cifre ar putea prefigura o tendință generalizată în toată Europa Centrală și de Est, regiunea care în prezent pierde cei mai mulți locuitori din lume. Cu toate acestea, va trebui să așteptăm până în 2022 pentru a avea o imagine de ansamblu: majoritatea statelor au preferat să-și amâne recensământul de zece ani din cauza pandemiei de Covid-19.

O rată scăzută a natalității și o emigrație masivă

Toată această zonă s-a confruntat, încă de la sfârșitul comunismului, cu problemele cumulate ale natalității scăzute și ale emigrației masive, dar există un al doilea factor care explică surpriza neplăcută din ultimele săptămâni.

„Instituțiile țărilor postcomuniste au subestimat întotdeauna emigrarea populației lor, pentru că de multe ori nu există obligația de a declara /emigrarea definitivă/”, remarcă Tomas Sobotka, cercetător la Institutul Demografic din Viena.

De la aderarea lor la Uniunea Europeană (UE) – 2007 pentru Bulgaria, 2013 pentru Croația – cetățenii celor două țări au putut într-adevăr să se stabilească aproape liber în altă parte a UE, și sute de mii de persoane au profitat de acest lucru în căutarea unei vieți mai bune în Europa Occidentală.

Potrivit institutelor de statistică din Bulgaria și Croația, aproximativ jumătate din ”deșertul” demografic observat în aceste două țări se datorează emigrației, iar restul – declinului natural al unei populații vârstnice. Emigrând adesea la vârsta tinereții, cuplurile croate transferă natalitatea în alte țări.

„Copiii croați se nasc în Irlanda sau în Germania”, rezumă situația demograful Nikola Simunic, stabilit în Gospic, una dintre municipalitățile croate cele mai amenințate de declin. Simunic constată că în ultimii zece ani toate județele țării sale au pierdut locuitori. În Vukovar, în nord-estul țării, scăderea este chiar aproape de 20%.

Prefectul regiunii a vorbit chiar despre „cifre devastatoare”. „Conform datelor noastre, din cele 556 de municipii din țară, 295 sunt amenințate cu dispariția, deoarece au cunoscut o scădere a populației de peste 12%”, explică Simunic.

În Bulgaria, mai multe județe înregistrează scăderi de populație de peste 25%. Tot ce trebuie să faci este să pleci din Sofia pentru a te trezi într-un deșert presărat cu sate pe jumătate părăsite, în timp ce un milion de bulgari locuiesc în prezent într-o altă țară a UE.

Multă vreme, elitele politice locale au permis această emigrare masivă, care le permite cetățenilor să trăiască mai bine cu costuri mai mici /pentru stat/, dar angoasa depopulării îi împinge acum să reacționeze.

Lipsa forței de muncă

Situația este cu atât mai gravă cu cât starea economiei din Europa duce la deficite de forță de muncă chiar și în aceste țări sărace din UE. La sfârșitul lunii decembrie 2021, guvernul croat, de exemplu, a prezentat un plan prin care oferă până la 200.000 de kuna (26.500 de euro) croaților din străinătate care decid să se întoarcă în țară pentru a-și deschide o afacere.

„Este o măsură cosmetică, nu cred că va convinge multă lume”, critică măsura demograful Simunic, care crede că alți factori, precum corupția, sunt cei care îi împing pe concetățeni să plece.

În fața unui declin de o asemenea amploare, „nu există o soluție miraculoasă”, amintește și Tomas Sobodka. El remarcă însă o îmbunătățire a gradului de conștientizare a fenomenului: „În trecut, multe guverne din regiune credeau că singura soluție era creșterea numărului de bebeluși”.

Problema imigrației rămâne în mare parte tabu, cel puțin la nivel oficial. „Nu ne aflăm încă în situația în care Croația să compenseze cu imigrația”, dă asigurări premierul Andrej Plenkovic, dorind să se diferențieze „de țările din Occident”, unde, potrivit acestuia, „cel mai mare număr de nou-născuți sunt copiii imigranților”.

Cu toate acestea, Croația a crescut masiv în ultimii ani numărul de permise de muncă eliberate pentru străini, pentru a răspunde nevoilor industriei turismului.

De la începutul anului 2021, Croația nu mai aplică nicio cotă pentru companiile care doresc să recruteze lucrători non-europeni. Dar mulți croați par încă să creadă că acești muncitori, provenind în special din Asia, sunt doar „oaspeți”, deci nu vor rămâne definitiv în țara lor.

Sursa: Le Monde/ Rador/ Traducerea: Ruxandra Lambru