La ce ne putem aștepta de la întâlnirea Trump-Putin

Întâlnirea pe care președinții Donald Trump și Vladimir Putin urmează să o aibă în Alaska în această săptămână ar putea aduce o încetare temporară a focului între Ucraina și Rusia, însă este dificil de crezut că se va ajunge la un acord de pace care să pună capăt războiului dintre cele două tabere. G4Media.ro a întrebat experți străini la ce ne putem aștepta de la discuția tête-à-tête dintre liderul de la Casa Albă și țarul de la Kremlin.

Context

Summitul dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, este programat să aibă loc vineri în Alaska, într-o locație securizată din apropierea orașului Anchorage. Alegerea statului Alaska nu este întâmplătoare – este teritoriu american, dar și geografic aproape de Rusia, ceea ce facilitează atât logistica, cât și simbolismul unei întâlniri la “jumătatea drumului” între cele două puteri.

Partea continentală a statului se află la aproximativ 88 de kilometri distanță de Rusia, peste Strâmtoarea Bering, iar unele insule mai mici sunt chiar mai aproape.

Întâlnirea din 15 august este programată să fie primul tête-à-tête între cei doi lideri de la cel din 2019, desfășurat în timpul primului mandat al lui Trump.

Liderul american a anunțat întâlnirea cu Putin într-un post pe rețeaua TruthSocial.

Anunțul a venit chiar în ziua în care a expirat termenul-limită impus de Trump oficialilor de la Moscova pentru a ajunge la un acord de încetare a focului în Ucraina, fără ca să fie încheiată vreo nouă înțelegere.

Ulterior, liderul de la Casa Albă a spus că orice progres în negocierile dintre Ucraina și Rusia ar necesita un schimb de teritorii.

“Este foarte complicat. Dar vom recupera unele (teritorii) și vom schimba altele. Va exista un schimb de teritorii spre beneficiul ambelor părți, dar vom vorbi despre asta fie mai târziu, fie mâine,” a spus președintele american vineri.

Ucraina și aliații săi europeni s-au opus constant oricărui acord care implică cedarea către Rusia a teritoriilor ocupate – inclusiv Crimeea, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia.

Dar Putin a afirmat în repetate rânduri că orice înțelegere trebuie să presupună ca Ucraina să renunțe la unele dintre teritoriile pe care Rusia le-a cucerit din 2014.

De asemenea, el a cerut o pauză în acordarea ajutorului occidental pentru Ucraina și încetarea eforturilor Kievului de a adera la NATO.

Deși discuția centrală va fi un tête-à-tête între Trump și Putin, ambele părți vor fi însoțite de delegații formate din consilieri politici, experți în securitate, diplomați de rang înalt și interpreți.

Din partea americanilor, Trump va fi însoțit de secretarul de Stat, consilierul pentru securitate națională și membri ai echipei de negociere privind Ucraina.

Delegația Moscovei îi va include, pe lângă Putin, pe ministrul de externe Serghei Lavrov, consilieri militari și strategi din administrația prezidențială.

Prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski rămâne incertă; surse diplomatice afirmă că Ucraina nu a primit o invitație oficială, fapt care a provocat tensiuni internaționale. Potrivit Reuters, acest aspect a fost criticat intens de liderii europeni.

Alți comentatori cred însă că opțiunile europenilor sunt limitate. “Între timp, europenii – acele țări care nu se pot apăra singure și nu vor putea niciodată să o facă din cauza incompetenței lor cumulative – cer un loc la masa negocierilor, unde intenționează să blocheze orice înțelegere,” a scris blogul Weapons and Strategy.

De asemenea, observatori din partea ONU sau a unor țări europene ar putea fi invitați doar la anumite segmente protocolare, nu la negocierile propriu-zise.

Întâlnirea dintre Trump și Putin vine la trei ani și jumătate de la începerea invaziei ilegale a Ucrainei de către trupele Moscovei, cu costuri umane și economice uriașe. Conflictul inițiat de Moscova este unul dintre motivele principale pentru care relațiile SUA-Rusia sunt la un nivel minim de la sfârșitul Războiului Rece.

Alegerea lui Trump pentru un nou mandat la Casa Albă a schimbat însă dinamica negocierilor: el a declarat public că vrea să obțină un acord rapid, “care să pună capăt vărsării de sânge.” Lungi luni de negocieri privind un acord de încetare a focului pentru Ucraina nu au reușit să producă un acord semnat atât de Kiev, cât și de Moscova.

Newsweek a scris că Trump, cunoscut adesea pentru schimbarile de pozitie, a fost consecvent în apelurile sale pentru încheierea celui mai mare conflict de pe sol european de la Al Doilea Război Mondial încoace. O parte importantă a politicii sale externe a fost modelată de dorința de a fi recunoscut atât ca un negociator abil, cât și ca un om al păcii.

Pe măsură însă ce Moscova și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, Trump a devenit mai critic față de Kremlin, afirmând că Putin îi dă Casei Albe “o mulțime de prostii.”

Totuși, The Guardian și alți observatori au avertizat că graba spre un compromis ar putea însemna concesii teritoriale în favoarea Rusiei, sub forma unui “land swap” (schimb de teritorii) sau a unei înghețări a conflictului cu granițe modificate.

Ce vor părțile

Oficial, Administrația Trump prezintă întâlnirea dintre liderii de la Washington și Moscova drept o încercare de a negocia:

· Încetarea focului în Ucraina.

· Retragerea graduală a trupelor ruse din zonele contestate.

· Posibil acord de securitate regională care să includă garanții pentru ambele părți.

Din partea Rusiei, obiectivele declarate sunt “recunoașterea noilor realități teritoriale” și ridicarea unei părți din sancțiunile internaționale.

În timpul discuțiilor directe din Istanbul, în iunie, Rusia a făcut două propuneri pentru o încetare a focului pe 30 de zile. “Prima se referă la modul de a ajunge la o pace cu adevărat durabilă,” a declarat atunci Vladimir Medinski, principalul negociator rus. “A doua parte evidențiază pașii care trebuie făcuți pentru o încetare reală a focului.”

O opțiune ar fi ca Kievul să se retragă din regiunile estice Donețk și Luhansk, cunoscute împreună ca Donbas, precum și din regiunile sudice Herson și Zaporijia din Ucraina. Rusia a declarat că a anexat aceste patru regiuni continentale ucrainene în toamna anului 2022. Moscova nu controlează în totalitate aceste regiuni, deși a cucerit o mare parte din Luhansk și Donețk. De asemenea, Rusia a anexat Peninsula Crimeea, situată la sud de continent, de la Kiev în 2014.

Alternativa, conform Rusiei, ar fi ca Ucraina să înceteze acumularea de forțe militare și să oprească livrările de ajutor militar, în timp ce ar ridica legea marțială și ar permite desfășurarea alegerilor. Alegerile sunt interzise în Ucraina cât timp legea marțială este în vigoare. Moscova a precizat că un acord de pace mai cuprinzător va veni ulterior, adăugând că nu ar trebui să fie permis niciun personal militar străin pe teritoriul Ucrainei.

Rusia a cerut recunoașterea controlului său asupra regiunilor anexate și ca Ucraina să renunțe la speranțele de a adera la NATO, optând în schimb pentru neutralitate.

De asemenea, Moscova a solicitat ca Kievul să limiteze dimensiunea armatei sale și să pună limba rusă pe picior de egalitate cu limba ucraineană.

Kievul și majoritatea capitalelor europene au avertizat în ultimele zile că orice acord negociat fără participarea directă a Ucrainei riscă să legitimeze agresiunea rusă.

Oficialii ucraineni au afirmat frecvent că își doresc sfârșitul războiului, dar unul care să nu recompenseze Rusia sau să îi permită Moscovei să reia tentativele de a ocupa teritorii ucrainene. Ucraina a afirmat în mod repetat că cedarea de teritorii către Rusia este exclusă. Aceasta contravine Constituției țării, a reafirmat președintele Zelenski în weekend.

“Nimeni nu va devia de la această poziție – și nimeni nu va putea face asta,” a spus Zelenski într-o postare pe aplicația Telegram. “Ucrainenii nu-și vor oferi pământul ocupantului.”

Ucraina insistă că are nevoie de garanții de securitate și nu vrea să fie limitată în privința dimensiunii armatei sale. De asemenea, Kievul nu dorește să fie catalogat drept stat neutru, ci ca unul ferm angajat pe calea aderării la NATO și Uniunea Europeană.

Memorandumul Ucrainei, prezentat de oficiali de la Kiev în timpul rundelor de negocieri directe cu o delegație rusă în Turcia, la începutul acestui an, solicită “încetarea totală și necondiționată a focului pe cer, pe pământ și pe mare.” Mai mult, Kievul cere ca acordul să abordeze și probleme umanitare, precum schimbul tuturor prizonierilor și returnarea copiilor luați din zonele controlate de Rusia în Ucraina.

De partea lor, Marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Polonia, Finlanda și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis duminică o declarație comună în care și-au reiterat sprijinul pentru “principiul că granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță.”

“Împărtășim convingerea că o soluție diplomatică trebuie să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și Europei,” au transmis guvernele respective.

Liderii europeni au prezentat “o contrapropunere” după o întâlnire între Putin și emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a raportat The Wall Street Journal. Acest plan european a respins ideea ca Ucraina să cedeze teritoriile pe care încă le deține în Donețk și a fost prezentat Statelor Unite sâmbătă, potrivit sursei.

Revenind la discuția dintre Trump și Putin de vineri, analiștii spun că, indiferent de rezultat, întâlnirea din Alaska va fi un moment-cheie în politica internațională din 2025. Dacă se ajunge la un acord, acesta ar putea redesena arhitectura de securitate europeană și ar influența profund relațiile SUA-Rusia pentru anii următori. În caz contrar, summitul riscă să fie perceput ca o oportunitate ratată, care ar putea agrava suspiciunile și tensiunile existente.

Ce cred experții

G4Media.ro a consultat experți străini în legătură cu întâlnirea dintre Trump și Putin, rugându-i să ne spună ce ar trebui să așteptăm de la aceste discuții și dacă există o șansă reală ca ele să conducă în final la un acord de pace sau cel puțin la o reducere semnificativă a conflictului. Iată răspunsurile lor:

Profesorul Robert English, Director of Central European Studies, University of Southern California: “Întâlnirea viitoare dintre președinții american și rus din Alaska ar putea fi cel mai prost pregătit și, prin urmare, cel mai imprevizibil summit al liderilor mondiali pe care l-am văzut în ultimii peste 50 de ani. Niciodată liderii de stat nu se întâlnesc – mai ales când încearcă să negocieze sfârșitul unui război – fără o pregătire amănunțită și fără un fel de acord preliminar decis deja de echipele lor.

Semnele pentru întâlnirea din Alaska nu sunt bune. Rusia nu dă niciun semn că ar renunța la cererile sale maxime, care includ excluderea Ucrainei din NATO, “demilitarizarea” țării și păstrarea tuturor teritoriilor pe care le-a ocupat, plus chiar mai mult.

Însă Ucraina insistă în continuare că nu va ceda nimic, cere să recupereze fiecare centimetru de teritoriu, inclusiv Crimeea, și este hotărâtă să adere la NATO.

În ultimele șase luni, au avut loc diverse negocieri, de la Istanbul la Riad, însă cele două părți sunt la fel de departe una de cealaltă ca întotdeauna. Iar Rusia ignoră amenințările cu sancțiuni.

Ce poate face Trump pentru a schimba această situație? Dacă îl va include pe Zelenski la summitul cu Putin, acesta ar putea deveni rapid o dispută aprinsă sau, mai probabil, Putin pur și simplu ar pleca.

Se bazează Trump pe propriile sale puteri de convingere pentru a crea un miracol? Crede că este același lucru ca în cazul Armeniei și Azerbaidjanului?

Cea mai bună speranță este un fel de încetare a focului, care ar putea fi doar temporară. Cel mai rău scenariu este un eșec total, cu intensificarea războiului și amânarea încetării focului pentru multe luni.”

Vlad Mykhnenko, Professor of Geography and Political Economy, Academic Director (Social Sciences), Department for Continuing Education at St. Peter’s College: “În primul rând, nu mă aștept la un acord de pace între Rusia și Ucraina până la sfârșitul regimului lui Putin, pentru că Vladimir Putin este cauza principală a războiului, iar fără eliminarea acestei cauze principale, războiul nu se va opri. Nu spun că actualul regim de la Kremlin nu va accepta vreodată o încetare temporară a focului sau un armistițiu de vreun fel; ceea ce vreau să spun este însă că un acord de pace care să pună capăt războiului este extrem de puțin probabil în circumstanțele actuale: rușii pretind că pot lupta la nesfârșit, în timp ce liniile frontului ucrainene sunt, ca să nu spun altfel, departe de a se prăbuși.

Cu toate acestea, negocierile Trump-Putin din Alaska trebuie să îi aducă președintelui Trump ceva concret. Nu poate pleca cu mâinile goale, iar dictatorul rus simte asta; Putin înțelege sigur că trebuie să cedeze ceva. Cred că va oferi “o încetare temporară a focului aerian” – o oprire a bombardamentelor rusești sălbatice și nediscriminatorii cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, însoțită de cererea ca Ucraina să înceteze loviturile asupra țintelor strategice rusești de la distanță – baze aeriene, rafinării de petrol, depozite feroviare, fabrici de armament și altele.

Va fi suficient asta pentru Trump? Sper că nu, dar cine știe. Cel mai bun rezultat al negocierilor din Alaska pentru Kiev ar fi ca Kremlinul să accepte o încetare totală a ostilităților pe întreg frontul – o înghețare a războiului. Cel mai rău rezultat ar fi ca Trump să îi ofere lui Putin o serie de alte concesii și recompense pe seama Ucrainei, să fie blând cu Putin, așa cum are tendința.

Pe scurt, mă aștept la o descaladare nesemnificativă (o încetare a atacurilor aeriene); sper la o descaladare majoră; iar dacă vor exista pași spre un acord real de pace, suntem încă la ani distanță de asta.”

Peter Frankopan, Professor of Global History, Worcester College – Oxford și UNESCO Professor of Silk Roads Studies, King’s College – Cambridge: “Nu este niciodată ușor să speculezi înaintea unor summituri de acest gen. Înțelepciunea general acceptată a tuturor comentatorilor este că Trump va susține că s-a obținut un mare progres, că Putin va ceda puțin și că nimic nu se va schimba.

Opinia mea este că, deși este mereu tentant să-l vedem pe Trump ca pe cineva impulsiv și nechibzuit, există totuși o logică în ceea ce a încercat să facă în privința Ucrainei. De asemenea, cred că poziția Rusiei s-a slăbit semnificativ în ultimele luni și că cel puțin unii dintre apropiații lui Putin consideră că acesta este un moment bun pentru a încheia un acord.

Nu este clar dacă Ucraina va accepta un acord cadru dacă acesta va fi stabilit; aici, în Europa, suntem ocupați – ca de obicei – să facem cereri fără să ne gândim prea bine la capacitatea noastră de a le impune sau măcar de a le respecta. Cel mai probabil, va exista ceva ce Kievul poate lua în considerare: desigur, decizia finală le aparține ucrainenilor și este legată de ceea ce sunt dispuși să accepte. Dar pare că intrăm într-o nouă fază. Așadar, summitul va fi despre substanță, nu despre strângeri de mâini, ședințe foto – și apoi alte atacuri cu drone asupra spitalelor și școlilor ucrainene…”

Surse: BBC, Reuters, Newsweek, The Guardian, Washington Post, weapons.substack.com, TruthSocial