Klaus Iohannis, prezent la Magdeburg, Germania, unde i s-a acordat premiul „Otto cel Mare”

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, la Magdeburg, Germania, un discurs  în cadrul festivităţii de decernare a Premiului „Otto cel Mare”. La eveniment a fost prezent și ministrul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas.

Discursul lui Iohannis:

„(…) Sunt deosebit de onorat să primesc Premiul „Otto cel Mare”, care are o semnificaţie specială nu numai pentru oraşul Magdeburg şi pentru Germania, ci şi pentru ideea unei Europe unite în jurul valorilor şi idealurilor democratice.

Cu atât mai mult mă onorează acest Premiu, cu cât ne aflăm într-un oraş încărcat de istorie, într-o catedrală martoră a trecutului tumultos al Europei, Domul din Magdeburg.

Stimate domnule Primar general, stimaţi membri ai Consiliului de Administraţie al Fundaţiei Culturale „Otto cel Mare”, vă mulţumesc pentru acest Premiu!

Stimate domnule Ministru Federal, Heiko Maas, vă mulţumesc pentru cuvintele deosebit de calde adresate în discursul dumneavoastră de Laudatio.

Aceste cuvinte mă onorează şi constituie o recunoaştere a ataşamentului României faţă de procesul unificării şi al construcţiei europene. Aş dori să mulţumesc şi organizatorilor, care au făcut posibilă desfăşurarea acestei ceremonii speciale, în condiţiile dificile impuse de pandemia de Covid-19.

Doamnelor şi domnilor,

Accept acest premiu european în numele compatrioţilor mei români.

Susţinerea lor entuziastă pentru cauza europeană, pentru valorile şi principiile care ne unesc în Europa îmi dă încredere să acţionez în continuare pentru ca România să se afle, alături de celelalte state membre, alături de Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene, în centrul procesului de consolidare a proiectului european.

Consider acest premiu o reconfirmare a crezului permanent al ţării mele într-o Europă unită în pace şi democraţie. Acest premiu este şi un îndemn pentru mine, personal, de a transmite mai departe cetăţenilor români, tinerilor în primul rând, convingerea că împreună vom reuşi să depăşim multiplele provocări ale lumii de astăzi.
Această distincţie oferă prilejul rememorării contribuţiei Împăratului Otto şi dinastiei Ottoniene la istoria medievală europeană

Totodată, ea reprezintă o ocazie de a reflecta la provocările cu care ne confruntăm astăzi şi la viitorul Uniunii Europene.

Această festivitate are loc în contextul deţinerii de către Germania a Preşedinţiei Consiliului Uniunii. Aşa cum spune motto-ul Preşedinţiei germane, „Împreună pentru redresarea Europei”, unitatea este soluţia la provocările cu care ne confruntăm.

Am încredere că eforturile Preşedinţiei germane se vor materializa în avansarea proiectului european, prin soluţii care să aducă beneficii tuturor statelor membre.

Totodată, vă asigur că aveţi tot sprijinul României.

Onorată asistenţă,

Procesul de remodelare a lumii, pe care îl trăim azi, bazat inclusiv pe lecţiile învăţate din gestionarea crizei curente generate de pandemia de COVID-19, reprezintă o oportunitate majoră de progres în evoluţia Uniunii Europene.

Pentru a asigura consolidarea proiectului european avem nevoie de unitate, coeziune şi solidaritate.

Aceste principii sunt cu atât mai importante în contextul crizei sanitare cu care ne confruntăm. Este evident că un răspuns adecvat la o criză de asemenea magnitudine şi cu implicaţii atât de complexe nu poate fi decât un răspuns european comun şi coordonat.

În luna iulie am agreat, alături de ceilalţi lideri ai Uniunii Europene, Pachetul de relansare economică.

El reprezintă o dovadă clară a solidarităţii şi unităţii europene. Acordul, de o importanţă istorică, va sprijini puternic economiile statelor membre afectate de criza sanitară şi va contribui semnificativ la consolidarea proiectului european.

În continuare, trebuie să construim pe baza solidarităţii, a coeziunii şi a unităţii, atât ca principii generale, cât şi în susţinerea unor iniţiative concrete.

De exemplu, România a fost primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale pentru Uniunea Europeană – rescEU, care a facilitat în timpul pandemiei livrarea de echipamente esenţiale în zonele cele mai afectate, inclusiv în vecinătatea Uniunii Europene.

Convergenţa nu mai este un simplu deziderat, ci o realitate tangibilă demonstrată încă o dată de criza curentă.

Un alt obiectiv major pe care îl avem este menţinerea şi dezvoltarea realizărilor proiectului european. Este momentul să întărim această moştenire europeană!

Realitatea recentă ne-a arătat că nu izolarea, acţiunea individuală sau replierea naţionalistă reprezintă soluţia pentru statele membre şi cetăţeni, ci acţiunea comună în întărirea competenţelor europene şi în dezvoltarea mecanismelor europene de acţiune.

Este nevoie aşadar să demonstrăm leadership. Astfel proiectul european va ieşi întărit din această grea încercare!

Pe de altă parte, criza a arătat că suntem interdependenţi nu numai în interiorul Uniunii, dar şi în raport cu mediul global.

Pe acest fond ni s-a întărit convingerea că trebuie să consolidăm legătura transatlantică, care este de importanţă vitală pentru noi şi reprezintă fundamentul civilizaţiei occidentale.

Uniunea Europeană şi SUA fac parte din aceeaşi comunitate de valori, iar ceea ce apropie cele două maluri ale Atlanticului este mult mai important şi profund decât diferenţele din prezent.

În acelaşi timp, un rol global consolidat al Uniunii este cu atât mai important cu cât aceasta reprezintă o forţă la nivel internaţional şi un exemplu pentru alte naţiuni în domenii multiple, inclusiv lupta împotriva schimbărilor climatice şi susţinerea multilateralismului eficient şi pragmatic.

Pe baza considerentelor menţionate, sunt ferm convins că o Uniune puternică – atât intern, cât şi pe plan global – va continua să aducă bunăstare şi securitate cetăţenilor săi, va continua să inoveze, să facă faţă provocărilor tehnologice şi să gestioneze crize majore, să fie un actor economic competitiv, precum şi un model de democraţie şi valori.

România şi Germania, ca state ferm dedicate procesului de integrare europeană, sunt parteneri naturali în acest demers.

Sper că multe din răspunsurile necesare vor fi aduse de Conferinţa privind viitorul Europei, care va fi lansată până la finalul mandatului Preşedinţiei germane a Consiliului UE. Bazele acestui proces au fost stabilite prin Declaraţia de la Sibiu, adoptată în mai 2019, când, pentru prima dată de la aderare, România a deţinut Preşedinţia Consiliului Uniunii.

Declaraţia sintetizează principiile pentru o Uniune mai puternică. Aceste orientări constituie „Spiritul de la Sibiu”, o Europă re-unită în pace şi democraţie – o singură Europă, de la Est la Vest, de la Nord la Sud, condusă de valorile şi libertăţile sale. O Europă care aduce statelor membre mai multă convergenţă şi egalitate şi care generează rezultate tangibile pentru cetăţeni.

Doamnelor şi domnilor,

Anul acesta este unul important nu doar pentru istoria europeană şi mondială, ci şi pentru relaţia noastră bilaterală. Aniversăm 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-germane.

Astăzi, legăturile României cu Germania sunt puternice şi privilegiate, cu o relevanţă strategică deosebită.

Consultările politice bilaterale şi coordonarea în cadrul Uniunii au un ritm susţinut şi sunt dublate de relaţii economice solide.

Germania este gazda uneia din cele mai mari comunităţi româneşti în afara graniţelor, care reprezintă un model de integrare în societatea germană, contribuind la bunăstarea statului german şi la diversitatea socio-culturală.

Totodată, prezenţa etnicilor germani în România, vizibilă prin numeroase oraşe şi aşezări înfloritoare, biserici, colecţii muzeale, tradiţii culturale, prin sistemul de învăţământ cu predare în limba germană, a creat o punte de legătură solidă între statele noastre.

Libertăţile cetăţeneşti oferite de Dreptul de la Magdeburg – acea formă de drept urban provenit din statutul oraşului dumneavoastră, au avut o influenţă deosebită şi în Transilvania. Ele au definit viaţa, activitatea şi raporturile juridice şi în rândul comunităţii saşilor transilvăneni.

Închei prin a vă mulţumi încă o dată pentru Premiul acordat şi doresc să vă asigur, din nou, de angajamentul meu personal şi al poporului român faţă de proiectul european, faţă de valorile şi principiile democratice care ne-au adus împreună! Vă mulţumesc!”

Discursul ministrului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas 

„(…)Aş dori să încep prin a mulţumi landului Saxonia Anhaltină şi autorităţilor oraşului Magdeburg că m-au lăsat să vin astăzi aici, pentru că, în vremuri în care este interzis să călătoreşti şi să te cazezi la hotel, lucrul acesta nu mai este de la sine înţeles. Aşa că, domnule Primar General, am venit direct de la Atena, ca să fiu sigur, şi voi pleca mai departe cu avionul la Paris.

De aceea, domnule Preşedinte Iohannis, mă bucur în mod deosebit că, datorită onoarei pe care o am de a susţine discursul de Laudatio pentru dumneavoastră, sunt astăzi aici, alături de dumneavoastră toţi, la Magdeburg.

Doamnelor şi domnilor,

Europa are o singură inimă, care bate prin noi toţi şi ne uneşte de la Est la Vest şi de la Nord la Sud. Acestea sunt cuvintele pe care Klaus Iohannis le-a exprimat cu ceva timp în urmă, la Parlamentul European. Este ideea sa, care se regăseşte în motto-ul Uniunii Europene, diversitate în unitate.

Iar în ceea ce priveşte diversitatea, în calitate de Preşedinte al României, Klaus Iohannis ştie despre ce este vorba. Diversitatea etnică, religioasă, culturală şi lingvistică a României, cu cele 20 de minorităţi naţionale recunoscute, este o Europă în miniatură.

În calitate de reprezentant al unei astfel de minorităţi naţionale, mai exact cea a saşilor transilvăneni, care trăiesc de peste 800 de ani pe teritoriul actualei Românii, Klaus Iohannis cunoaşte care este valoarea diversităţii.

Acesta este, se pare, unul dintre motivele pentru care se implică cu atâta pasiune pentru ideea europeană şi pentru diversitatea europeană. De aceea se implică pentru valorile noastre comune, care ne unesc pe noi toţi în Europa şi pentru care i se decernează astăzi Premiul „Otto cel Mare”.

Doamnelor şi domnilor,

Faptul că ne aflăm astăzi aici, la Magdeburg, este o mare şi deosebită bucurie, iar asta nu doar din cauza pandemiei de COVID-19, fiindcă în ultima jumătate de an astfel de evenimente au devenit o raritate. Orice călătorie a devenit ceva deosebit în aceste vremuri, dar o călătorie la Magdeburg ar fi fost pentru un cetăţean din Vestul Germaniei până acum 31 de ani o călătorie aproape imposibilă – cu atât mai puţin în direcţia opusă.

Cu câteva zile în urmă, am marcat 30 de ani de la Reunificarea Germaniei. Uităm din când în când că acest moment de fericire german are şi o valenţă dublă, europeană. Pe de o parte, pentru că, fără evenimentele precursoare din celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, acest eveniment nu ar fi fost posibil. Şi, pe de altă parte, pentru că, odată cu căderea Cortinei de Fier, nu s-au unit doar cele două state germane, ci întreaga Europă – acest spaţiu cultural divers şi mult mai mare decât toate statele noastre naţionale de astăzi şi ale cărui rădăcini se află, printre altele, şi aici, la Magdeburg, pentru că Leagănul Codului Legal, de la Magdeburg, acea colecţie de legi care au fost puse la dispoziţia acestui oraş acum 800 de ani în urmă, a conferit cetăţenilor libertate şi autodeterminare.

În acea vreme, acel eveniment era aşa de inovator şi de succes, încât s-a răspândit în întreaga Europă Centrală, în Sud-Estul Europei ajungând până în oraşul dumneavoastră natal, domnule Preşedinte Iohannis, la Sibiu – Hermannstadt, în germană – unde a început cariera dumneavoastră politică ca primar.

Cei care caută originile Uniunii noastre Europene de astăzi le vor găsi, nu în ultimul rând, în acest Cod Juridic de la Magdeburg, această comunitate juridică care leagă, depăşind graniţe şi culturi diferite, oamenii în Europa. Este un lucru care ne sună foarte familiar şi astăzi, iar oraşele care foloseau acest cod legal exprimau unde se poziţionau în ceea ce priveşte valorile şi normele lor – mai precis, în această comunitate de valori şi de legi europene.

Doamnelor şi domnilor,

Aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, în anul 2007, nu a însemnat altceva decât recunoaşterea acestei apartenenţe la Europa care a întârziat câteva secole, iar faptul că acest lucru s-a putut întâmpla reprezintă un motiv de mare bucurie, pentru că avem nevoie, mai ales acum, de o Europă unită, mare, pentru a depăşi provocările cu care ne confruntăm în acest moment. Confruntări care sunt agravate şi mai mult de pandemia de COVID-19. Este vorba de întărirea extremei dreapta şi a populiştilor, pericolul dezinformării în democraţiile noastre, crizele care ne înconjoară în Europa şi, nu în ultimul rând, rivalitatea în creştere dintre Statele Unite şi China, care ne macină şi pe noi, în Europa. Iar răspunsul nostru nu poate fi decât un răspuns european, aşa cum am făcut acum 30 de ani în urmă.

Avem nevoie de mai multă solidaritate la nivel intern pentru ca Europa să îşi poată reprezenta valorile şi interesele în mod hotărât şi în exterior.

Doamnelor şi domnilor,

Nimic din toate cele spuse nu sunt lucruri de la sine înţelese. M-am născut în 1966 în Vestul Germaniei, am crescut în pace, libertate, democraţie, într-un stat de drept, într-o ţară în care egalitatea era un lucru de la sine înţeles, în care minorităţile erau recunoscute. Nu a trebuit să lupt pentru nimic, nu cunosc această stare.

Câteodată am impresia că trăim vremuri în care persoane ca mine – şi nu doar cei care fac parte din generaţia mea – consideră că lucrurile ar fi de la sine înţelese, ceea ce avem în vieţile noastre şi ceea ce reprezintă valorile din viaţa noastră. Dar nu este adevărat! Poate poţi realiza acest lucru dacă călătoreşti mult prin lume.

Momentan, în lume, avem circa 70 de milioane de refugiaţi şi nu vom putea depăşi şi rezolva noi singuri în Europa problemele acestor oameni. Dar dacă te ocupi de aceste persoane şi îi întrebi unde şi-ar dori să trăiască, o mare parte din ei vor răspunde că în Europa, pentru că nu există un alt loc în lume unde există atât de multă pace, libertate, democraţie şi stat de drept aşa cum este cazul la noi în Europa. Iar acest lucru se datorează Uniunii Europene.

De aceea cred că, tocmai în astfel de vremuri, trebuie să apreciem ceea ce avem – şi nu doar ce ni se oferă în mod direct, ci trebuie să ne implicăm pentru a apăra valorile noastre în ţările noastre, în Uniunea Europeană, şi să dezvoltăm din ce în ce mai mult şi mai departe ideile europene.

Iar Preşedintele Klaus Iohannis este unul dintre gânditorii importanţi ai acestei idei la nivel european şi nu doar formulând-o, ci şi prin responsabilitatea cu care o promovează.

Faptul că putem acţiona solidar în Europa, ceea ce este des pus sub semnul întrebării, cred că am reuşit, în ciuda tuturor dificultăţilor din ultimele luni, să o dovedim, pentru că am căzut de acord asupra unui pachet de măsuri nemaipomenite de sprijin, la care ne angajăm cu toţii în Europa, măsuri care vor avea succes doar dacă vom lucra împreună, doar dacă modernizarea îşi va face efectul acolo unde problemele cauzate de pandemia de COVID-19 sunt cel mai puternic resimţite, de la Biscaya la Marea Neagră, de la Andaluzia la Marea Baltică. Dar şi dacă ajutoarele ajung la cetăţeni, acolo unde este nevoie să punem bazele unei rezerve de echipamente şi dotări medicale, aşa cum este cazul în România.

Acestea sunt misiunile noastre, misiuni pe care, în ultimele luni la Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene, vom încerca, împreună cu partenerii noştri din ţările membre, din Parlamentul European, să le realizăm.

Avem nevoie însă de aceeaşi convingere, de aceeaşi hotărâre de a realiza acest deziderat precum oamenii care acum 30 de ani în Europa Centrală şi de Est s-au implicat şi au luptat pentru democraţie şi libertate. Deci, trebuie să ne luăm inima în dinţi, cum se spune în România.

Cineva care şi-a luat întotdeauna inima în dinţi pentru Europa sunteţi dumneavoastră, domnule Preşedinte, indiferent dacă aţi fost primar al Sibiului sau Preşedintele României. Aţi fost mereu un reprezentant convins al Europei, iar premisa activităţii dumneavoastră a fost că între dezvoltarea şi prosperitatea României există o conexiune directă, inevitabilă, cu dezvoltarea şi prosperitatea Europei. Lucrul acesta este valabil pentru România, dar şi pentru Germania.

Este clar că cei care dau vina pentru anumite acţiuni nefericite, lipsite de succes, dau vina pe cei de la Bruxelles. Este clar că pe aceştia i-aţi deranjat.

Am trăit-o pe pielea mea atunci când am vizitat Bucureştiul acum doi ani, într-o perioadă tumultoasă din punct de vedere al politicii interne, o criză în desfăşurare, şi îmi aduc foarte bine aminte de discuţia pe care am purtat-o atunci cu dumneavoastră.

Liniştea dumneavoastră şi faptul că aţi ţinut sus standardele principiilor dumneavoastră m-au făcut să mă întorc acasă mult mai liniştit decât plecasem. Şi nu pot să spun acest lucru despre fiecare călătorie pe care am întreprins-o, însă a fost cazul la dumneavoastră, cu crezul dumneavoastră clar pentru Europa, pentru ce înseamnă Europa, democraţie, stat de drept, valorile noastre care ne unesc pe noi toţi în Europa.

Doamnelor şi domnilor,

Noi, germanii, ştim că reunificare nu înseamnă întotdeauna unitate. Originile noastre diferite, biografiile noastre diferite, trebuie să le recunoaştem ca fiind parte a diversităţii, un punct forte şi nu o slăbiciune. Din când în când, trebuie să ne reamintim acest lucru.

Cel la care putem să ne uităm şi pe care să îl luăm drept exemplu este domnul Klaus Iohannis. De aceea, vă mulţumim, domnule Preşedinte! Vă mulţumim că sunteţi alături de noi! Inima dumneavoastră europeană bate alături de noi.

Permiteţi-mi să exprim această gratitudine astăzi, aici, prin decernarea Premiului „Otto cel Mare” al oraşului Magdeburg unui laureat demn, unui mare european şi unui prieten apropiat al ţării noastre, Preşedintele Klaus Iohannis! Felicitări!”