G4Media.ro

Judecătoria Cluj Napoca obligă două ministere să achite daune în valoare de…

Sursa Foto: merg.in

Judecătoria Cluj Napoca obligă două ministere să achite daune în valoare de 150 de mii de lei către doi bărbați atacați de urs. Cum motivează instanța decizia

Judectăria Cluj Napoca a decis că Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Mediului trebuie să plătească despăgubiri către doi bărbați atacați de urs, motivând că statul trebuie să exercite paza juridică a animalelor sălbatice în libertate și să ia măsuri pentru a preveni sau limita distrugerilor acestora. ”Pentru motivele arătate mai sus, instanța va obliga pârâtele Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor la plata în solidar către reclamantul P.T. a sumei de 100.000 lei și către reclamantul D.C. a sumei de 50.000 lei”, se arată în motivarea publicată de clujust.ro

Fragment din motivare:

”În practica judiciară s-a statuat la nivel de principiu, conform prevederilor din Codul civil referitoare la răspunderea pentru paza animalelor, doar animalele apropriate sunt susceptibile de a fi supuse unei paze. Instanța reține că și vânatul, care se află în proprietatea statului, deşi se află în stare de libertate, se află totuşi într-o libertate susceptibilă de supraveghere (după cum se poate constata din prevederile legale care stabilesc reguli foarte clare pentru protejarea vânatului, pentru asigurarea hranei şi realizarea de acţiuni de îndepărtare a vânatului, precum şi sancţiuni drastice pentru pagubele produse acestuia). Această libertate susceptibilă de supraveghere a vânatului permite statului, prin organele abilitate, să exercite paza juridică, luând măsurile cuvenite pentru a preveni sau limita distrugerile pe care animalele le pot pricinui.

De altfel, este firesc ca statul prin organele abilitate să despăgubească pentru pagubele produse omului de către animalele din fondul cinegetic, cu atât mai mult cu cât prin Legea nr. 407/2006 s-au stabilit obligaţii şi sancţiuni foarte drastice pentru orice persoane care produce pagube animalelor care constituie fauna cinegetică – a se vedea prevederile Legii nr.407/2006, conform cărora despăgubirile stabilite pentru pagubele produse în ceea ce priveşte animalele din specia urs se pot ridica până la valoarea de 40.000 Euro).”

Context. În motivarea cererii, reclamanţii au arătat, în esență, că la data de 30 august 2015, în jurul orei 08:00, pe raza comunei Unguraş, respectiv în satul Batin din judeţul Cluj, au fost atacaţi de un urs care se afla în căutare de hrană. Astfel, reclamanţii au arătat că în urma acelui atac, aceştia au suferit prejudicii corporale grave, subliniind faptul că, dacă animalul respectiv nu ar fi abandonat atacul, probabil consecinţele ar fi fost mult mai grave sau chiar fatale.

Citește integral pe clujust.ro

Sursa Foto: Merg.in

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. Judecatori analfabeti, veniti din bezna istoriei! Auzi cum se exprima, vanat! Animalele salbatice nu au ca scop al existentei sa fie impuscate, au si ele dreptul sa traiasca, la fel ca oamenii. Mai mult, specile protejate in niciun caz nu se numesc vanat, pentru simplu fapt ca nu ai voie sa le vanezi. Chiar nu stiu ca animalele salbatice se numesc fauna? Cum au terminat 4 clase?

  2. Se va mai rezolva câte ceva dacă atacă o turistă occidentală.

  3. Decizia Judecatoriei este de-a dreptul revolutionara. Fiindca, in sfirsit, stabileste ca cine se declara proprietar al animalelor salbatice trebuie sa suporte si pagubele pe care acestea le produc. Iar proprietar al faunei cinegetice se declara statul. Care, pina de curind, avea puternice dureri de cot la orice pagube facute de animalele salbatice. Judecatoria a aratat si calea ce trebuie urmata in viitor de cei vatamati: procesul. Pot aparea avocati specializati pe problema, carora cei vatamati li se pot adresa, ca sa nu spunem ca se pot si asocia sub statutul comun de victime. Hai sa vedem ce-o sa faca statul cind despagubirile datorate pentru vatamari sau stricaciuni vor depasi valoarea de inventar a unui animal salbatic – in cazul ursului, 40.000 de Euro. Nu va trage statul concluzia ca iese in mai putina pierdere daca mai IMPUTINEAZA din acele animale salbatice? Asteptam cu interes momentul revelatiei si declansarea politicilor adecvate.

    • Adica sa ne intoarcem din secolul 21 in secolul 19, sa uitam din nou ca natura pe ansamblu este la limita extinctiei si ca daca acum nu suntem fermi, fara compromisuri, natura dispare, si ne trage dupa ea in neant. Daca la Washington este un analfabet dement, obsedat doar de bani, care vrea sa ciunteasca Endangered Species Act, de ce sa nu ne luam dupa el. Doar exemplele negative sunt cele mai tentante. Inca ceva, din nou, lupul si ursul nu reprezinta fauna cinegetica, pentru ca sunt specii protejate, nu menite impuscarii. Statul trebuie sa plateasca despagubiri, pentru ca statul este de vina pentru distrugerea habitatului speciilor, aducandu-le astfel in conflict cu omul, dar speciile nu au nicio vina.

  4. @ Dora – Ursul in Romania a devenit specie protejata fiindca in 1950 in toata tara mai existau doar 850 de exemplare. Dupa aproape 70 de ani populatia de ursi a crescut spectaculos datorita masurilor de protectie. Actualmente se estimeaza o populatie de ursi de cca 6000 – 7000 de exemplare dar autoritatile se feresc de a-i numara cu exactitate pentru a nu fi nevoite sa-si defineasca o politica clara fata de inmultirea lor. Caci o politica clara ar trebui sa inceapa cu raspunsuri transante la trei intrebari:
    1. Este sau nu este Romania suprapopulata cu ursi?
    2. Daca este suprapopulata, s-ar justifica o politica de reducere a numarului de ursi?
    3. Daca nu este suprapopulata, care ar fi o cifra peste care s-ar putea aprecia ca tara este suprapopulata cu ursi? 10.000 de ursi? 20.000 de ursi? 50.000 de ursi? Cit?
    Ideea de a culpabiliza omul pentru reducerea suprafetelor de habitat ale animalelor salbatice este de o absurditate monumentala fiindca pe aceasta Planeta animalele au exact atitea drepturi cite le confera omul. Iar daca omul nu vrea sa le mai ofere drepturi, o face si gata iar pentru asta nu da socoteala nimanui caci omul este fiinta predominanta si suprema pe planeta Pamint. El o stapineste conform intereselor sale , nu o PARTAJEAZA cu animalele. Iar daca omul a hotarit, de pilda, ca porcii n-au decit dreptul de a fi sacrificati in abatoare pentru ca omul sa le minince carnea, decizia lui ramine suverana iar porcii sunt sacrificati in abatoare. N-au carui tribunal sa se adreseze iar ursii si alte animale nu sunt mai cu mot decit porcii decit daca vrea omul. In concluzie, daca omul a restrins suprafetele de habitat ale ursilor, trebuie sa reduca si populatia de ursi in deplina concordanta cu suprafetele ramase.

  5. @Dora, de ce nu protesteaza verzii din Bucuresti cand se face deratizare in Bucuresti din cauza sobolanilor?
    si de ce este o problema, ca omul da in judecata statul, pentru pagube cauzate de propritati apartinind statului? In codul administrativ exista prevederi exacte, privind responsabilitatea institutiilor publice, iar in constitutie pentru garantarea integritatii fiecarei cetatean. Daca sustineti asa de mult cauza ursilor, adoptati unul si sa fiti fericiti. Cat mai mult posibil. Sunt unul care vede saptamanal ursi in spatele gradinii. va doresc la fel.